În noua formulă, elevii vor trece la învățământul online în momentul depășirii gradului de ocupare de 75% din paturile Covid ale spitalelor din județ. De asemenea cursurile fizice dintr-o clasă se vor suspenda la existența a trei cazuri confirmate cu Covid și nu a unuia singur.
Învățământul românesc a trecut în pandemie printr-un lung șir de măsuri cu efect direct asupra copiilor și profesorilor. „Scenariul de funcționare” și „incidența cazurilor” rămân termeni seci, inexpresivi, deși au făcut istorie în ultimii doi ani.
Prichindeii cu măști de protecție pe figură, distanțați la intrarea în clasă, curțile goale din ultima zi a cursurilor, profesori care s-au mutat de la tablă în fața PC-ului și elevii mai degrabă distrași de lângă ecranele unde ar trebui să învețe oferă imagini mult mai expresive decât comunicarea autorităților.
În fiecare școală, măsurile și neclaritățile cu care au venit acestea la pachet s-au revărsat și pe umerii directorilor de școli din țară. Europa Liberă a vorbit cu mai mulți dintre aceștia despre efectul multiplelor schimbări care au vizat organizarea cursurilor din școli pe tot parcursul pandemiei.
„Nu pot lua decizii după declarații la TV”
Cocktail-ul declarațiilor publice, luarea efectivă a măsurilor aplicabile școlilor și comunicarea „din scurt" către Inspectorate și școli a scos fire albe conducerii unităților de învățământ. Asta nu a făcut decât să amplifice contextul și așa bulversant al pandemiei, potrivit directoarei Colegiului Național I.L. Caragiale din București, Andreia Bodea.
„Valurile prin care s-a trecut, punctele de vedere dintre care unele s-au schimbat, amestecate cu declarații publice la tv, au creat un haos. Asta s-a repercutat asupra școlilor, pentru că un părinte nu are acces la președinte, ministru, ci la director. Iar eu trebuie să îi dau un răspuns și niște explicații. E elevul contact direct? E în ziua 3, ziua 5? Sunt teste, nu mai sunt teste? Unele reglementări erau anunțate vinerea, ca și acum, trebuia să întrunim Consiliul de Administrație, să luăm decizii...”, a mărturisit directorul unuia din cele mai căutate licee din Capitală.
Schimbările scenariilor și a indicatorilor de care s-a ținut cont pentru suspendarea cursurilor fizice i-au derutat și pe directori.
„De când apari ca persoană publică și faci niște declarații până se traduc într-un Ordin publicat există o distanță. Între timp se creează însă o psihoză și pare că directorul nu face nimic. Dar și eu trebuie să văd documente, să le citesc, nu poți conduce o școală după declarații la TV, însă părinții iau ca atare afirmațiile respective”, a adăugat Andreia Bodea.
Directoarea dă un caz concret: trebuie să explice unei mame cum se interpretează regula cu trei cazuri într-o clasă în decurs de șapte zile. Profesorul de Informatică este „responsabilul pentru dezastre" și trebuie să grupeze toate informațiile într-un tabel. Toate informațiile sunt trimise apoi părinților, uneori pe grupurile de whatsapp.
Ea se declară mai degrabă rezervată în privința a cât de completă este măsura corelării suspendării cursurilor cu creșterea gradului de ocupare din spitale.
„Păream dezinformați în fața părinților!”
Paula Balica, directoarea școlii gimnaziale Ion Agârbiceanu din Cluj-Napoca, unde învață peste 1.700 de elevi, spune că neclaritățile și succesiunea măsurilor au fost uneori derutante. Unitatea de învățământ modernizată cu bani europeni a devenit una din cele mai solicitate din oraș. Un număr de 12 clase pregătitoare a fost școlarizat în anul în curs:
„Au fost perioade de incertitudine, lucrurile ne erau comunicate din scurt, nu ne era nici foarte clar ce aveam de făcut, păream dezinformați în fața părinților. Este important să fim anunțați din timp legat de măsurile pe care le avem de aplicat și ce anume aplicăm”, a spus Paula Balica pentru Europa Liberă. Potrivit acesteia, directorii trebuie să verifice mai multe ordine de ministru pentru a vedea cum se aplică regulile.
Ea spune că pregătirea circuitelor și reorganizarea sălilor au dat cele mai mari bătăi de cap conducerii și profesorilor, însă cadrele didactice au învățat să se adapteze provocărilor:
„Din fericire nu am avut foarte multe cazuri de elevi cu Covid de-a lungul pandemiei, au fost tot felul de provocări, inclusiv predarea în sistem hibrid, pentru că nu e simplu să discuți și cu cei din clasă și cu cei din fața calculatorului, dar eu zic că acum suntem ok”, a spus ea.
Consideră că tocmai pe fondul numeroaselor întreruperi ale procesului clasic de învățare, vacanța "forțată" din octombrie - noiembrie nu ar fi trebuit introdusă.
Directoare la Liceul Nicolae Bălcescu, din Cluj-Napoca, Marinela Zamfir admite și ea că succesiunea măsurilor care au trebuit aplicate a fost bulversantă:
„Sunt cazuri din-acestea cu puțini copii acasă și alții în clasă sau invers.. E dificil să predai în paralel, dar până la urmă ne-am adaptat. Ce-mi doresc e să fim sănătoși și să putem reveni complet la predarea normală", s spus ea.
„Am încercat să recuperăm pe partea emoțională!"
Directorii intervievați de Europa Liberă au subliniat la unison pierderile, atât didactice, dar și emoționale, suferite de elevi în această perioadă.
La școala Tomești din zona metropolitană Iași învață aproape 1.000 de elevi și preșcolari. Directoarea Mihaela Miron spune că în condițiile unei situații inedite precum pandemia, mai importantă decât analizarea măsurilor impuse școlilor este recuperarea emoțională.
„Am avut suficiente provocări, așa că am încercat să reducem stresul. Le-am oferit consiliere și suport elevilor, prin intermediul psihologului școlii dar și al diriginților. Am apelat la tutoriale, filmulețe motivaționale. La cei foarte mici, de grădiniță, am personalizat inclusiv afișele, marcajele care indicau circuitele; am conceput săgețile sub formă de animăluțe... în septembrie i-am așteptat pe elevi cu coșuri de baschet și truse de șah, pe care să le folosească în pauze", ne-a povestit ea.
În privința noilor măsuri anunțate vineri de miniștrii Educației și Sănătății, este de părere că atâta vreme cât o școală respectă normele igienico-sanitare, activitatea acesteia nu ar trebui să fie corelată cu alți indicatori, prezența fizică a elevilor și preșcolarilor fiind prioritară.
„Nu e ok, ce treabă avem cu reședința de județ?"
Mai vehement pe acest subiect este directorul școlii din Costuleni, comună situată la 30 de kilometri de Iași, Constantin Streinu. Susține că nu au fost cazuri de elevi raportați cu Covid în cadrul unității și i se pare inechitabil ca activitatea școlii să se raporteze la spitalele județului.
„Nu e ok, ce treabă avem noi cu Iași? Vă dați seama că la Iași sunt preluate cazurile grave din toată regiunea... Atunci ce facem? Dacă merg copiii acasă, pot fi tentați să nu participe la cursuri, părinții lor lucrează și pot inclusiv să îi ia cu ei. Deși am încercat să le asigurăm dispozitive, la început câte unul pe familie, apoi am suplimentat, nu e ca la oraș, pentru cei de la țară învățământul online aduce pierderi mai mari", ne-a spus el.
De altfel, școala a organizat activități remediale pentru elevi, inclusiv vara, pentru a compensa pierderile din timpul cursurilor derulate online, a subliniat Constantin Streinu.
Ce reguli intră în vigoare de luni
Miniștrii Educației și Sănătății, Sorin Cîmpeanu și Alexandru Rafila, au anunțat, vineri, noile măsuri aplicabile de luni în școli, în contextul pandemiei.
Principalele noutăți sunt faptul că elevii dintr-un județ vor trece la învățământul online în momentul în care gradul de ocupare al paturilor Covid din spitalele din acel județ va depăși 75%. Cursurile se reiau când pragul respectiv coboară la 70%.
De asemenea o clasă trece la învățământul online când sunt înregistrate 3 cazuri și nu unul singur, în aceeași clasă, timp de 7 zile consecutiv. Decizia o ia Consiliul de Administrație al școlii.
Cursurile unei școli se suspendă doar în momentul în care în cel puțin jumătate dintre clase există infectări. Decizia în acest caz aparține Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
Măsurile, propuse de CNSU, au fost adoptate și printr-un Ordin comun al celor două Ministere.
„Ne-am decuplat de rata de incidență a infectărilor cât și a ratei de vaccinare a personalului din învățământ. Consider că a fost o motivație suficientă încât personalul din învățământ să aibă un grad de vaccinare de peste 70%. Am luat aceste măsuri atât în interesul școlilor din România, cât și din perspectiva siguranței sanitare”, a spus Sorin Cîmpeanu. El a explicat că măsuri similare au fost aplicate până recent și în țări precum Franța.
„Ne dorim să menținem școlile deschise, nu cu orice preț, trebuie să ne adaptăm la noua tulpină a virusului. Vedem că boala se transmite și la persoanele vaccinate, chiar dacă într-o formă ușoară și trebuie să înțelegem că dezvoltarea acestei generații de copii, dezvoltarea lor fizică și psihică depinde de funcționarea școlilor. Dacă se depășește pragul de 75% din paturile cuprinse în planul de Reziliență împotriva Covid atunci recomandăm închiderea școlii", a declarat Alexandru Rafila.
În acest moment, ratele de ocupare a paturilor Covid sunt mult inferioare valorii de 75%, a arătat ministrul. Cel mai mare grad de ocupare este în județul Suceava - 34%, urmat de Cluj - 28%. În București și Ilfov e un grad de ocupare de 16%, similar celui de la la nivel național. În total în România sunt 25.000 de paturi pentru pacienți Covid, inclusiv în secțiile ATI.
O pandemie, multe schimbări
În urmă cu aproape 2 ani, în 11 martie 2020, toate școlile din România își suspendau activitatea fizică, ca urmare a unei Hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Era pentru prima dată când învățământul online era scos pe tapet de către autoritățile din Ministerul Educației ca variantă viabilă și chiar exclusivă de învățare.
Anunțată de fiecare dată pentru perioade limitate de timp, închiderea școlilor și desfășurarea învățământului exclusiv online a fost prelungită succesiv odată cu declararea stării de urgență (16 martie) și prelungirea acesteia cu o lună. La final de aprilie 2020, președintele Klaus Iohannis anunța că unitățile școlare, inclusiv grădinițele, vor rămâne închise până la finalul anului școlar, ceea ce s-a și întâmplat. Au făcut excepție doar elevii din clasele terminale, a VIII-a și a XII-a, care au putut participa la pregătiri pentru examene.
A fost primul an cu examene finale în condiții de pandemie, rezultatele fiind de altfel de excepție. Au fost aproape 900 de candidați cu media 10 în țară, pentru ca în anul următor numărul acestora să fie de doar 120.
Anul școlar 2020-2021 a mai venit și cu celebrele scenarii în culori: verde (incidență cumulată a cazurilor de Covid-19 sub 1 la mia de locuitori), galben (între 1-3 la mie) și roșu (peste 3 cazuri la mia de locuitori). Măsurile anunțate au fost dublate de mobilizări ample ale școlilor: dotarea cu măști de protecție, devenite obligatorii pentru elevi, dezinfectanți, realizarea de circuite de acces și mai ales reorganizarea sălilor de clasă pentru a respecta distanțarea fizică.
Ministerul Educației a lansat, de asemenea, o licitație, împărțită în mai multe loturi, pentru achiziția a 250.000 de tablete, dar o bună parte din dispozitive au ajuns după începerea anului școlar în unități. Învățământul online s-a dovedit dificil, în special în mediul rural, unde a fost necesară implicarea separată a primăriilor și a Inspectoratelor școlare.
În 9 noiembrie 2020, toate școlile aveau să fie închise din nou, situație fiind deblocată abia în 8 februarie 2021. Noutatea intervenită a fost că elevii claselor 0-4 au continuat să meargă la școală și în scenariul roșu.
În schimb, în cazul scenariului galben, cei din clasele intermediare au învățat doar online. Asta după ce înainte au fost actorii principali în sistemul hibrid: jumătate din clasă la școală, jumătate în online. De asemenea, tot atunci s-a renunțat la varianta închiderii școlii în situația existenței a 3 cazuri în 3 clase diferite.
Vacanțe „forțate"
În martie 2021, ministrul Sorin Câmpeanu anunța că vacanța de primăvară s-a prelungit cu 3 săptămâni și avea să dureze o lună, între 2 aprilie - 4 mai. Asta pe fondul sărbătorilor pascale, ortodoxe și catolice, dar și al unei perioade propice răspândirii virusului, declarase ministrul la acea vreme.
Anul școlar 2021-2022 a comprimat scenariile de funcționare ale școlilor, în doar 2: la o incidență de până 6 la mie în localitate elevii mergeau fizic la școală, iar peste acest prag treceau în online.
Pe fondul valului 4 al pandemiei, poate cel mai agresiv de până atunci, a fost introdusă o vacanță de 2 săptămâni până în 5 noiembrie . La reluarea cursurilor deschiderea unităților a fost condiționată de rata de vaccinare a personalului, fiind posibilă redeschiderea în sistem clasic doar acolo unde rata de vaccinare a depășit 60%.
De acest indicator, la fel ca și de incidența cazurilor din localitate, nu se va mai ține cont, de luni.
