Rusia a cerut garanţii din partea NATO potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997, scrie Reuters.
Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE al Rusiei a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.
„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE al Rusiei.
După discuțiile de vineri de la Geneva, ministrul de Externe rus a spus că dialogul va continua cu privire la cererile Moscovei de securitate și că se așteaptă ca săptămâna viitoare Washington să trimită răspunsuri scrise. Serghei Lavrov a acuzat că „NATO lucrează acum împotriva Rusiei”.
„Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei”, a spus Lavrov citat de Reuters.
Reacția MAE din România: O astfel de solicitare este inadmisibilă
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
„MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată reprezentanții MAE.
Partea română susține că ceea ce a cerut vineri ministerul rus se află deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană făcute în decembrie 2021.
„Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici”, a precizat MAE.
Reprezentanții ministerului din România amintesc de declarațiile recente ale SUA și Franței și spun că țara noastră va continua să susțină ferm întărirea Flancului Estic.
„Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, se mai arată în reacția MAE de la București.
La rândul său, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a declarat vineri că solicitarea Rusiei nu este una nouă, fiind deja respinsă de către NATO. „Federația încearcă să readucă lumea la nivelul terminării Războiului Rece, din 1991, ceea ce este inacceptabil și, așa cum NATO a declarat, este o cerere nenegociabilă”, a spus Vasile Dâncu.
Reacții similare au venit și din Bulgaria. Președintele țării, Rumen Radev, a numit cererea Rusiei „inacceptabilă”.
„Cererea Rusiei de retragere a forțelor NATO din Bulgaria este inacceptabilă și inutilă. În țara noastră nu există contingente și echipamente militare aliate cu sediul permanent. Decizia suverană pentru o astfel de prezență permanentă sau desfășurare temporară aparține Bulgariei, în conformitate cu angajamentele noastre aliate. Țara noastră nu acceptă ultimatumuri de la nimeni.”
Mircea Geoană a calificat pretențiile Moscovei ca „inacceptabile”
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a precizat vineri că pretențiile Moscovei sunt „inacceptabile”.
„Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (...) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Mircea Geoană, într-o intervenție de vineri de la Digi24.
Nu este prima dată când Rusia transmite o solicitare de acest fel. Începând cu luna decembrie 2021, Kremlinul a cerut de mai multe ori garanții de securitate Occidentului care includ oprirea extinderii în Europa, dar și retragerea forțelor NATO din Estul Europei.
Rusia a anunțat că dorește o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că alianța nord-atlantică va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina.
În cadrul mai multor întâlniri dintre oficialii americani și ruși, Rusia a cerut Statelor Unite să ia în serios cerințele sale.
Răspunsul din partea SUA și al țărilor occidentale a venit rapid, iar NATO a declarat că nu va pleca din Estul Europei și nici nu va putea opri extinderea în Estul Europei mai ales în cazul țărilor care își doresc acest lucru.
Zilele trecute, președintele american Joe Biden a anunțat sporirea prezenței NATO în România și Polonia, ca „o obligație sacră” din partea alianților occidentali.
Și Franța a anunțat trimiterea de trupe în România prin vocea președintelui Emmanuel Macron care a anunțat, miercuri, că este dispusă să aducă militari pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO.
Declarațiile de la Ministerul rus al Afacerilor Externe vin în contextul în care, vineri, are loc la Geneva o a treia întâlnire între secretarul de stat american, Antony Blinken, cu omologul să rus, Serghei Lavrov.
Cei doi s-au mai întâlnit săptămâna aceasta și la Kiev și la Berlin.
Discuțiile de la Geneva se vor concentra asupra propunerilor de securitate venite din partea Rusiei în decembrie 2021.
