Rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării lipsesc de pe pagina de internet a instituției începând cu anul 2016, ultimul raport fiind publicat pe site-ul instituției în urmă cu șapte ani.
Evenimentele majore ale anului 2015 erau atentatele teroriste care au vizat redacția Charlie Hebdo, războiul din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeei cu un an înainte, criza refugiaților sau discuții cu privire la posibilitatea ca Turcia să adere la Uniunea Europeană.
Administrația Prezidențială a transmis la solicitarea Europei Libere că rapoartele de activitate sunt încă la Parlament.
„Rapoartele privind activitatea desfăşurată de către Consiliu în anii 2016, 2017, 2018, 2019 şi 2020 au fost transmise Parlamentului României, pentru aprobare. Publicarea acestora în Monitorul Oficial al României şi pe website este posibilă exclusiv după aprobarea lor de către Parlamentul României”, a fost răspunsul primit de la Palatul Cotroceni.
Nicoleta Pauliuc, senator PNL și șefa Comisiei comune de Apărare, a spus că rapoartele au fost dezbătute „punct cu punct” în comisii.
„Au fost dezbătute în plen și în comisia de specialitate, dar după aceea trebuia făcută o prezentare, pur și simplu aduse la cunoștința colegilor, dar n-au fost puse niciodată pe ordinea de zi. Singurele puse pe ordinea de zi sunt ultimele, din 2019 și 2020”, a spus senatoarea, pentru Europa Liberă. Nici aceste rapoarte nu și-au finalizat procedura parlamentară pentru a putea fi publicate în Monitorul Oficial.
În mandatul trecut, majoritatea în Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor a fost asigurată de PSD și ALDE, până în 2019, iar de la finalul lui 2020 a fost preluată de PNL-USR-UDMR.
„Eu am vorbit cu cei de la Biroul Permanent, trebuia în decembrie, n-au mai avut când, pentru că trebuie să fie plen reunit ca să putem să le prezentăm. La primul plen reunit vor fi puse pe ordinea de zi și celelalte rapoarte, eu am cerut săptămâna viitoare, dar în februarie cel mai probabil va avea loc”, a mai spus Nicoleta Pauliuc.
Politologul Cristian Pîrvulescu a atras atenția că transparența acestor instituții este extrem de importantă într-un domeniu precum securitatea țării.
„Transparența site-ului Administrației Prezidențiale este doar o parte a comunicării. Trăim într-o perioadă în care transparența este o cerință esențială. Sigur că imaginea președintelui nu ține de aceste rapoarte, dar (...) esențial pentru el este pur și simplu să comunice”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu, pentru Europa Liberă.
Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a CSAT în data de 26 ianuarie, după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a solicitat săptămâna trecută, vineri, 21 ianuarie 2022, ca NATO să-și retragă trupele din România și Bulgaria.
„Președintele a comunicat în general puțin, iar în ultima vreme mai puțin decât de obicei, aproape deloc. Acest fapt a antrenat speculațiile, discuțiile în contradictoriu, discuțiile politice, care au dus la o scădere a popularității președintelui, care nu va putea fi recuperată decât în momentul în care va reîncepe să comunice cu opinia publică”, a mai spus profesorul Cristian Pîrvulescu.
În 2021, CSAT a fost convocat de trei ori:
- 25 august: a fost analizată retragerea trupelor SUA din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar;
- 27 aprilie: a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federației Ruse pe frontiera de est a Ucrainei, și implicațiile pentru România;
- 19 februarie: au fost analizate și avizate propunerile de buget pentru anul 2021 ale MApN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP.
În 2020, primul an al pandemiei, au fost patru reuniuni: pe 26 februarie, 27 mai, 6 octombrie și 3 decembrie.
Cu un an înainte, CSAT-ul a avut trei ședințe, în zilele de 30 iulie, 27 noiembrie și 17 decembrie. În 2018, șeful statului a convocat CSAT de cinci ori: pe 20 martie, 27 iunie, 4 septembrie, 11 și 28 decembrie.
Rapoartele „îngrijorătoare” ale CSAT, lăudate în plenul Parlamentului
Potrivit legii 415/2002, activitatea CSAT este anual supusă examinării şi verificării parlamentare. Este însă o chestiune pur formală, de care Parlamentul doar ia act în timpul plenului reunit al celor două camere.
Pe 15 iunie 2021, în plenul Parlamentului au avut loc doar câteva declarații laudative cu privire la rapoartele de activitate ale CSAT pentru anii 2019 şi 2020, după ce acestea au fost votate în unanimitate de Comisiile de apărare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Nicoleta Pauliuc, senatoare PNL și președinta Comisiei de Apărare, afirma atunci că „este pentru prima dată când rapoartele CSAT-ului sunt aprobate în comisiile de specialitate cu un vot în unanimitate”.
Potrivit rapoartelor celor două comisii, în ședințele CSAT din 2019 au fost emise 118 hotărâri, dintre care 102 au fost îndeplinite, iar 16 se aflau în diferite stadii de implementare. În ședințele CSAT din 2020 au fost 162 de hotărâri, dintre care 136 au fost îndeplinite, iar 26 se aflau în diferite stadii de implementare.
Nicoleta Pauliuc a mai spus despre cele două rapoarte că „din analiza raportului de activitate, putem să afirmăm, fără nicio urmă de îndoială, că CSAT a fost implicat activ şi hotărâtor în gestionarea acestei situaţii de criză (pandemia Covid, n.red.). CSAT, prin acţiunile sale, reuşeşte să creeze climatul de pace securitate şi siguranţă de care orice democraţie are nevoie”.
A luat cuvântul în plen și Mircia Chelaru, membru în Comisia pentru apărare. Deputatul AUR a declarat că rapoartele CSAT pe acești doi ani sunt „docte, complete şi cât se poate de bine documentate”, iar despre cel din 2020 a spus că este „de o sinceritate extraordinară” pentru că „s-au spus în mai multe momente lucrurilor pe nume”.
Mai mult, el a spus că „România se află exact nu în flancul estic al unei viitoare confruntări, ci în frontul de est al Alianţei NATO”.
„Şi vreau să vă reţin atenţia pentru că trebuie să ştim de fiecare dată ce votăm. Nu aş vrea ca Parlamentul să-şi exprime votul în urma unui mecanicism, al unui mimetism în urma unui raport, fără să ştie că există două rapoarte profunde şi care produc îngrijorare”, a completat el.
Probleme de transparență și pentru rapoartele SRI
Rapoartele CSAT-ului par că urmează, până la un anumit punct, modelul rapoartelor de activitate ale Serviciului Român de Informații, dar și ale Comisiei de Control a SRI.
Pe 11 mai 2021 au fost puse pe ordinea de zi a Parlamentului rapoartele privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anii 2015, 2016, 2017, 2018 şi 2019. Ulterior, acestea au apărut și pe pagina dedicată a site-ului SRI.
Am solicitat Serviciului Român de Informații un punct de vedere cu privire la motivul pentru care cele cinci rapoarte anuale au fost publicate cu o întârziere atât de mare și îl vom atașa de îndată ce îl vom primi.
„Știm că există un interes public major faţă de activitatea Comisiei şi mă voi asigura că, în acest mandat, activitatea Comisiei va fi mai transparentă. În aceste vremuri greu încercate de pandemie, trebuie să depunem şi mai mult efort pentru câştigarea încrederii cetăţenilor într-o guvernare prin lege”, a declarat senatorul PNL Cristian Chirteş, preşedintele Comisiei de Control a Activității SRI, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Camerei Deputaților.
„Lipsa dezbaterii parlamentare mai consistente asupra acestor subiecte este o reflectare a nivelului general scăzut de cunoaștere și interes real asupra problematicii securității naționale, în primul rând din partea celor care fac parte din aceste comisii”, a declarat Lucian Viziteu, fost membru în Comisia de Control a Activităţii SRI.
„În contextul geo-politic actual, al unui conflict tot mai „cald” la granițele României și NATO, dublat de jocuri cinice de control asupra producției și distribuției unor resurse vitale, cred că trebuie să existe interes mai mare pentru controlul, dar și pentru utilizarea deplină în interesul românilor a tuturor capacităților de intelligence pe care le avem”, a completat fostul deputat, actual primar al Bacăului din partea USR.
Concluziile din rapoartele SRI
Legat de cele cinci rapoarte publicate abia anul trecut, Comisia Comună a Parlamentului privind Supravegherea Activităţii SRI a emis anul trecut un comunicat în care afirmă că „Serviciul a respectat Constituţia României şi celelalte acte normative”.
Cristian Chirteş, preşedintele comisiei, a prezentat în plenul Parlamentului concluziile rapoartelor pentru fiecare an:
2015 - „Comisia a dezbătut raportul de activitate al SRI pe anul 2015 şi a constatat că SRI şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, a reglementărilor naţionale în materie, precum şi a normelor naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, fapt ce a asigurat legalitatea şi corectitudinea acţiunilor de realizare a securităţii naţionale”.
2016 - „În anul 2016, comisia a constatat că Serviciul Român de Informaţii a identificat şi a anticipat dinamica ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, în scopul prevenirii materializării riscurilor pentru securitatea naţională şi a blocării sau eliminării acţiunilor ostile.”
2017 - „Comisia a constatat creşterea agresiunilor cibernetice, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale a României. De asemenea, activitatea Serviciului a vizat prevenirea şi contracararea activităţilor de autoradicalizare şi radicalizare, propagandă teroristă, a celor operaţionale sau de suport pentru organizaţiile teroriste, precum şi limitarea transferului în plan naţional al crizelor din spaţiile externe.”
2018 - „Comisia a constatat că Serviciul Român de Informaţii şi-a concentrat eforturile operaţionale pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale aflate în aria de competenţă, printr-o abordare transversală, integrată a problematicilor de securitate naţională şi prin informarea oportună a beneficiarilor legali, inclusiv prin activităţi susţinute de conştientizare dedicate beneficiarilor legali şi societăţii civile.”
2019 - „Comisia a constatat că Serviciul Român de Informaţii şi-a îndeplinit cu succes obiectivul major pe domeniul contraterorismului, neexistând niciun atentat terorist pe teritoriul României.”
Potrivit datelor prezentate de Cristian Chirteș, în cei cinci au fost efectuate două activităţi de control parlamentar la nivelul unităţilor centrale ale SRI şi două activităţi de control parlamentar la nivelul unităţilor teritoriale.
Legătura dintre transparență și democrație
Doar câțiva parlamentari au luat cuvântul pe marginea acestor rapoarte. Senatorul PSD Titus Corlățean a deplâns la acea vreme lipsa dezbaterilor cu privire la activitatea SRI.
„Cu adevărat vom fi o democraţie funcţională atunci când la aceste rapoarte de activitate vom avea dezbateri serioase şi profesioniste, şi în comisiile pentru control, şi în comisiile pentru apărare, şi chiar şi în plenul Parlamentului, atât cât se poate. Este o absenţă cronică de democraţie”, a spus Corlățean.
Parlamentarul a acuzat în acest sens încheierea protocoalelor dintre SRI și DNA.
Europa Liberă l-a contactat pe senator pentru a afla dacă își menține afirmațiile, însă acesta nu a mai răspuns mesajelor.
Un alt parlamentar care a vorbit pe marginea acestor rapoarte a fost deputatul AUR, Mircia Chelaru.
„Am văzut, din partea preşedintelui Comisiei pentru control al Serviciului Român de Informaţii, o expunere aproape şablonizată. Dar, întreb eu, este Comisia de control a SRI sau este comisia controlată de SRI?!”, a mai spus deputatul AUR.
Legătura dintre transparență și democrație a fost menționată în mod expres de către politologul Cristian Pîrvulescu.
„Trăim într-o perioadă în care transparența este o cerință esențială. Diferența între democrații și regimuri autoritare constă tocmai în faptul că primele sunt transparente și permit cetățenilor accesul la o serie de informații, în mod evident cele care nu periclitează securitatea statului”, a spus profesorul, pentru Europa Liberă.
Activitatea SIE, la secret. Ce spune Serviciul
În ceea ce privește activitatea Serviciului de Informații Externe, Legea 1/1998 prevede că activitatea instituției este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar controlul este exercitat de Parlament.
„La SIE, raportul a fost prezentat în comisie. În regulamentul SIE nu spune că rapoartele de activitate trebuie prezentate și în plenurile reunite. Eu am fost președintele comisiei (pentru controlul activității SIE, n.red.) până în decembrie anul trecut și la începutul anului, după ce ne-am instalat în funcție, a fost unul dintre primele lucruri pe care le-am cerut celor de la SIE, să prezinte raportul de activitate pentru anul anterior. Ne-au prezentat, dar au rămas în interiorul comisiei”, a spus deputatul USR Nicu Fălcoi, membru în Comisia pentru apărare, pentru Europa Liberă.
Serviciul de Informații Externe a transmis că „din anul 2018 până în anul 2021 creșterea bugetului a fost una progresivă, fără diferențe majore de la an la an, nevoile instituției fiind relativ constante”.
„Creșterea semnificativă a bugetului alocat pentru anul 2022 este o consecință a cheltuielilor planificate pentru următoarea perioadă, dintre care cele mai importante vizează implementarea unui proiect de investiții pentru edificarea unui obiectiv militar de interes strategic pentru securitatea națională, o serie de lucrări de reparații la mai multe dintre imobilele administrate de instituția noastră, precum și acoperirea deficitului de personal”, se mai arată în răspunsul SIE.
Bugetele SRI și SIE au crescut anual
Cele două servicii de informații românești au avut anuale parte de venituri în creștere, puse la dispoziție prin proiectele de buget ale statului, arată o analiză HotNews.
Bugetul SRI pentru anul 2022 este cu 8,29% mai mare față de anul trecut, iar cel al SIE are un plus de 44,7%.
Evoluția bugetului SRI
2022: 3,17 miliarde de lei
2021: 2,93 miliarde de lei
2020: 2,72 miliarde de lei
2019: 2,41 miliarde de lei
2018: 2,3 miliarde de lei
Evoluția bugetului SIE
2022: 604 milioane de lei
2021: 390,7 milioane de lei
2020: 323,7 milioane de lei
2019: 309,5 milioane de lei
2018: 290 de milioane de lei
Întrebat în ce măsură au legătură lipsa de transparență și creșterea bugetelor SRI și SIE, profesorul Cristian Pîrvulescu a răspuns că „absolut niciuna”.
„De fapt, lipsa de transparență este în mare măsură legată de conjunctura parlamentară, care era mai degrabă defavorabilă și cred că au preferat să tergiverseze, dar a depins în mare parte și de comisiile de resort din Cameră și din Senat. Pe de altă parte bugetele au crescut și pentru că situația geostrategică este foarte complicată”, a menționat politologul.
