Linkuri accesibilitate

Ce a însemnat 2021 pentru democrația din România și ce urmează în 2022


Protest în sprijinul copiilor abuzați sexual în fața Parlamentului României, 6 decembrie 2021. Participanții au cerut pedepse mai aspre pentru agresori.

Pandemia de Covid, alături de crizele sanitare și politice de la nivel global, au scos la iveală, în raportul publicat pe 2021 de Human Rights Watch, amplificarea entuziasmului față de discursul conservator-naționalist și a practicilor nedemocratice.

Criza rezultată s-a acutizat cu atât mai mult în rândul democrațiilor iliberale din centrul și estul Europei. În timp ce țări precum Ungaria și Polonia au pagini întregi dedicate în rapoartele internaționale de specialitate, România absentează în multe din acestea.

Motivul? Din perspectivă globală, îngrădirea de drepturi și libertăți civile ale românilor, precum și dezinformarea masivă legată de pandemie și vaccinuri, nu concurează în termeni de gravitate cu erodarea democrației din alte state din jurul lumii.

Absența unor forțe populiste care să pună România pe același curs precum cel al Ungariei și Poloniei, e, însă, una iluzorie. Potrivit sondajelor de opinie, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid ce s-a opus vehement Certificatului Verde sau educației sexuale în școli, a urcat la aproape 20% în intențiile de vot ale românilor în decembrie 2021.

Mai mult, instabilitatea politică și măsurile luate de guvernanți pentru a preveni răspândirea pandemiei, de multe ori fără șansa ca societatea civilă să poată interveni, a accentuat deficitul democratic.

Potrivit unui raport publicat de Freedom House pe 2021, „cel mai mare câștig al guvernării românești în 2020 a rezultat de pe urma a ceea ce nu s-a întâmplat: asalturi asupra statului de drept”.

2021: un an greu pentru drepturile și libertățile civile

În ultimii doi ani de pandemie, Guvernul și autoritățile publice și-au extins puterile pentru a face față crizei din sănătate. Grupul „ONG-uri pentru democrație”, format din 20 de organizații nonguvernamentale, atrage atenția asupra cinci probleme rezultate de pe urma stărilor de urgență sau alertă decretate în România:

  • Oamenii au întâmpinat acces limitat la informații de interes public.
  • Libertatea de expresie a fost îngrădită.
  • Mai multe date personale, inclusiv unele sensibile, au fost făcute publice.
  • Grupurile vulnerabile din societate (femeile, minoritățile sexuale, etc.) s-au confruntat cu măsuri discriminatorii.
  • Transparența decizională și dialogul social au fost afectate.

Ovidiu Voicu, membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, precizează că unul dintre drepturile cele mai puternic afectate a fost cel de întrunire.

„Practic, au fost vreo trei luni în care a fost voie să faci adunări publice cu 500 de oameni. În rest, timp de aproape doi ani, limita a fost de 100. Și statul a folosit din plin acest lucru pentru a sancționa, intimida toate grupurile care au încercat să-și spună punctul de vedere, care era în dezacord cu puterea respectivă”, a transmis Voicu pentru Europa Liberă.

Ovidiu Voicu, co-fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Ovidiu Voicu, co-fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Printre acțiunile de descurajare a unor astfel de mișcări s-au numărat inclusiv protestele opoziției (inclusiv cele organizate de AUR) sau marșul Pride, unde organizatorii au fost amendați.

Voicu amintește că, în paralel, alte evenimente publice la care a fost permis accesul publicului larg au fost pelerinajele religioase, congresele de partid sau festivalurile.

„Tot în stare de alertă, pretextând faptul că totul se face online și nu mai avem posibilitatea de a ne întruni, foarte multe instituții publice au ignorat pur și simplu prevederile legii privind transparența decizională. Deci s-a deteriorat foarte mult posibilitatea cetățenilor și a organizațiilor de a se implica în mod real în luarea deciziilor prin dezbateri publice și participarea la consultări legate de noile acte normative”, a amintit Voicu.

Termenul de acces la informațiile publice s-a dublat de la 30 la 60 de zile. Elena Calistru, președinte și co-fondator al asociației Funky Citizens, a vorbit despre cum a afectat această decizie munca organizației pe care o conduce.

„Pentru noi era extrem de important ca acest drept de acces la documente să fie respectat în timpul pandemiei, când au fost cheltuite miliarde de lei pe echipamente de protecție și alte asemenea.”, a explicat Calistru.

„Prin decretul prezidențial de instituire a stării de urgență și prin legislație subsecventă, s-a mărit termenul de la 30 de zile la 60 pentru a oferi aceste informații. Practic, oamenii din ONG-uri și jurnaliștii s-au trezit fără unul dintre principalele instrumente pentru a afla informații din interiorul instituțiilor publice astfel încât să îi putem ține pe cei aleși responsabili”, a adăugat aceasta.

Drepturile sociale, atacate de politicienii populiști

Diferite față de libertatea oamenilor de a participa la proteste sau a avea acces la instituții transparente, drepturile sociale – precum egalitatea de șanse ale femeilor sau ale altor minorități – au devenit ținta politicienilor populiști. Aceștia au mizat pe valorile tradiționale și sentimentul de neîncredere al oamenilor față de autorități pentru a-și crește baza de votanți. Oamenii din grupurile vulnerabile au devenit, implicit, victime.

„În pandemie nici nu știi pe cine te enervezi – pe virusul pe care nu-l vezi, pe măsurile pe care nu le înțelegi, dar se acumulează această nemulțumire difuză și atunci apar politicieni manipulatori, cinici, care catalizează această nemulțumire pe care oamenii o înțeleg mai simplu: e vina străinilor, e vina homosexualilor, e vina Occidentului”, a explicat Voicu pentru Europa Liberă.

Discursurile tradiționaliste nu au apărut de ieri pe azi. Acestea există de ani buni de zile, inclusiv din timpul organizării referendumului pentru familie în 2018. Voicu precizează că actuala criză cauzată de pandemie „a potențat niște lucruri care se petreceau deja în România”.

Pe 10 martie 2021, un grup de protestatari au demonstrat împotriva violenței domestice, prin intermediul căruia și-au propus să atragă atenția politicienilor români asupra proiectului legislativ pentru monitorizarea electronică a criminalilor, blocat la vremea respectivă în Parlament.
Pe 10 martie 2021, un grup de protestatari au demonstrat împotriva violenței domestice, prin intermediul căruia și-au propus să atragă atenția politicienilor români asupra proiectului legislativ pentru monitorizarea electronică a criminalilor, blocat la vremea respectivă în Parlament.

Despre rezultatul referendumului pentru familie, directorul Centrului pentru Inovare Publică spune că „ce ne-a diferențiat pe noi e, în opinia mea, că el (discursul tradiționalist, n.r.) a fost capturat de o zonă politică din PSD, din apropierea lui Liviu Dragnea, care a fost la rândul ei respinsă pentru celelalte abuzuri pe care le făcea în zona de stat de drept și justiție”.

Combaterea dezinformării, tot mai anevoioasă

Factual.ro este unul din proiectele deținute de Funky Citizens și combate prin „fact-checking” afirmațiile ce pot fi demontate la o simplă verificare. Problema intervine când mesajele false ale politicienilor se mută într-o altă sferă, cea a conspirației sau a unor informații ce nu pot fi verificate.

„De exemplu, noi nu o să avem niciodată cum verifica dacă omul chiar a pus piciorul pe lună sau dacă alte lucruri din zona asta, dacă a fost o conspirație a nu știu căror reptilieni să vedem acest lucru”, a spus Calistru.

Elena Calistru, președintele asociației Funky Citizens.
Elena Calistru, președintele asociației Funky Citizens.

„Într-o 'infodemie', ca să folosesc și eu clișeul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), devine nu doar mai mare volumul de dezinformare la care suntem expuși, ci devine și mai grea și mai fluidă, cumva, partea asta de logică pe care poți să faci debunking sau fact-cheking.”

În fața provocărilor tot mai mari pe partea de informație falsă, cei de la Funky Citizens au organizat tot mai multe proiecte, precum „Buletinul de fake news”, unde membrii organizații au invitat specialiști să combată dezinformarea.

„Ideea era că deja nu mai era suficient să facem fact-checking-ul clasic și era clar că trebuia să mergem în alte zone”, a explicat Calistru.

Ce urmează?

E greu de prezis dacă declinul în democrație și îngrădirea drepturilor omului vor continua și în anul 2022.

Potrivit „Indexului Democrației” publicat de ziarul The Economist, România se afla în anul 2020 pe locul 62 în lume la calitatea acesteia. Paisprezece poziții deasupra a ceea ce ar fi putut-o cataloga drept un „regim hibrid”, în care tranziția dinspre autoritarianism spre democrație este incompletă.

Ideea că democrația românească e una fragilă nu poate fi mai adevărată în contextul pandemic și a venirii la putere a unui partid populist, sceptic față de virus și drepturile minorităților din țară.

În aceste condiții, teama că România ar putea ajunge ca Ungaria și Polonia în urma unor alegeri viitoare, unde partidele mainstream ar putea fi înlăturate de cele care promovează un curent naționalist, pare una reală.

„Există acest risc. Să nu uităm că acest curent populist este sprijinit financiar și moral de niște grupuri conservatoare, fie din Statele Unite – de grupuri de biserici neo-protestante, militante, care încă își văd un caracter misionar – fie din Rusia – atât din rațiuni de apropiere de aripa conservatoare de acolo cât și din rațiuni de propagandă de stat”, a precizat Ovidiu Voicu.

Cu toate acestea, dinamica societății pare să joace un rol important în a preveni o asemenea posibilitate, potrivit directorului Centrului pentru Inovare Publică.

„În România putem vedea un conflict intern în rândul grupărilor conservatoare, între grupările ortodoxe, fiindcă tradițional, Biserica Ortodoxă Română este mai mercantilă. Nu o interesează foarte tare și nu dorește să-și impună aceste valori tradiționale atâta timp cât vin banii din subvenții și afacerile merg bine”, a continuat acesta.

Principalul risc, în opinia expertului, ar fi acela ca grupurile conservatoare să pună suficientă presiune pe Biserică încât aceasta să le răspundă de teama de a își pierde susținătorii.

„Pentru anul ce urmează, riscul este ca pe fond de criză lucrurile să meargă în favoarea celor mai radicali.”, a punctat Voicu. „Adică aceștia să-și găsească un teritoriu propice, mai ales că, în partide precum PNL sau PSD, sunt puternice grupuri conservatoare. Dar n-aș spune că este inevitabil. Dacă reușim să trecem peste criza sanitară și lucrurile să meargă mai bine din punct de vedere social sau economic, putem evita riscul acesta și să ne întoarcem, ca să zic așa, la luptele noastre cotidiene.”

România se află din multe puncte de vedere într-o zonă gri a democrației și drepturilor omului – suficient de dezvoltată în acest context încât să evite apariția în unele rapoarte internaționale, dar insuficient cât să prevină o îngrădire a acestora.

„Asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche că avem și noi numeroase motive de îngrijorare. Există riscul să avansăm sau să devansăm în rândul țărilor de mare îngrijorare”, a concluzionat expertul.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG