Cei un milion de români care trăiesc la granița din estul țării cu Ucraina speră ca Rusia să nu invadeze teritoriul ucrainean. Nu vor să fie vecini cu un conflict armat. Deși trăiesc ca de obicei, tensiunea se simte în cuvintele oamenilor din zona Galați/Tulcea, filmați de Europa Liberă. Tinerii, și nu numai, cred că războiul a început deja.
Între statele membre ale Uniunii Europene și NATO, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Aceste hotare adună puțin peste 649 de kilometri. Urmează apoi Polonia a cărei graniță cu Ucraina are o lungime de aproape 535 de kilometri.
Lunga graniță românească riscă se devină și frontiera NATO în fața Rusiei în cazul în care Ucraina ar fi invadată, așa cum se tem autoritățile de la Kiev și partenerii lor din NATO, în urma comasării a peste 100.000 de soldați la granițele de est și nord ale Ucrainei cu Rusia, inclusiv în Belarus.
Tinerii de lângă frontieră cred că războiul a început
Frontiera României cu Ucraina începe de la Marea Neagră și continuă 169 de kilometri de-a lungul Dunării, incluzând aici și brațul Chilia al Deltei Dunării. Apoi, granița cu Ucraina continuă în nord, pe Prut, alți 362 de kilometri. Cele două zone de frontieră sunt întrerupte de o fășie de graniță cu Republica Moldova.
Pe această fâșie de 169 de kilometri de la granița de est cu Ucraina trăiesc în jur de un milion de români. Majoritatea în județul Tulcea și în municipiul Galați, cel mai important oraș de lângă graniță, aflat la numai 3 kilometri de Ucraina.
De altfel, Isaccea și Galați sunt cele mai mari orașe situate chiar lângă prima graniță NATO, aici fiind și cea mai avansată frontieră terestră sau fluvială a Uniunii Europene în estul continentului.
Mulți din oamenii care trăiesc în această zonă cred că războiul deja a început. A pornit atunci când Moscova și-a motivat înarmarea prin teama de prezența soldaților NATO în Europa de Est. Or, România a intrat în Alianța Nord-Atlantică în 2004, cu 18 ani în urmă. În plus, mesajele românești și occidentale potrivit cărora prezența trupelor americane și NATO pe teritoriul țării este strict defensivă nu au încetat vreo clipă.
Cosmina este o tânără juristă din Galați. Urmează în paralel și cursurile unei a doua facultăți. Ea vede o teamă în jur. Chiar dacă gălățenii nu și-au schimbat viața de zi cu zi, vorbesc cu prudență și temere despre tensiunile din Ucraina.
„Teama este mare pentru că știrile false sunt foarte multe. Trebuie să știi cum să-ți selectezi informația ca să nu cazi în acest război psihologic care se încearcă acum. Oricum se încearcă un război psihologic”, spune aceasta.
Mai trebuie precizat că atât Cosmina, cât și majoritatea oamenilor care trăiesc în această regiune au refuzat să-și precizeze numele complet. Motivul repetat obsedant trimite deja la atmosfera frontului: în caz că se va ajunge la vreun conflict armat să nu vadă sau să citească cineva rău intenționat ce au declarat, iar familiile lor să aibă de suferit.
Totuși, Cosmina crede că Vladimir pe Putin nu va intra cu tancuri în Ucraina pentru că, în opinia ei, nu mai este nevoie de așa ceva pentru a controla populația din zonă. „Nu cred că această politică a lui Putin surprinde, așa a fost mereu. A jucat la intimidare. Nu cred că va intra în Ucraina cu tancuri, dacă dorea asta o făcea de mult, cred eu”, ne spune Cosmina.
Vera, nume fictiv pe care ni l-a oferit o studentă ucraineană de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, simte și ea că: „Oamenii sunt mai tensionați” și că „toate informațiile de pe net fac ca lumea să se simtă încordată”.
„Exact, asta este, un război mediatic”, punctează tânăra. Nu dorește să ne ofere numele real pentru că familia și prietenii săi sunt încă în Ucraina.
Cu mai multă experiență de viață, Anastase Moraru, primarul orășelului Isaccea/Tulcea, e ferm convins că trebuie să abandonăm definiția războiului, așa cum s-a conturat ea în istorie și mai ales, după cele două războaie mondiale din sec. XX. „Să nu ne gândim la ceva ce a fost războiul cândva. Cred că va fi un alt tip de război pe care noi nici nu o să-l vedem”, spune și acesta.
Cum se ajunge în Ucraina pe la granița de est
Cel mai rapid drum folosit frecvent pentru a ajunge din București în Ucraina este prin Galați, de unde se trece în Rep. Moldova. De aici după numai trei kilometri se trece printr-un nou punct de frontieră cu Ucraina, cel de la Reni.
Dar în această parte a țării se află și cel mai nou punct de trecere a frontierei, cel de la Isaccea din județul Tulcea. Deschis în august 2020, pe aici se trece cu bacul sau cu feribotul, cum se spune în străinătate, direct în Ucraina, în satul Urhaska din Regiunea Odessa.
În așteptarea refugiaților, oamenii își actualizează documentele
Ceea ce am aflat imediat ce am ajuns în zonă este că un eventual conflict ar face ca frontiera de aici să fie luată cu asalt de refugiați din Ucraina.
Dar pentru moment, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a luat măsuri speciale pentru a stopa sau pentru a sprijini eventualii refugiați. Ni s-a transmis că este „prea devreme și precipitat” pentru astfel de planuri. Am fost asigurați că autoritățile monitorizează situația.
Între timp, în așteptarea evenimentelor, inclusiv a unui conflict armat, persoanele cu dublă cetățenie care trăiesc în zona de graniță își înnoiesc actele.
Roman este fotograf profesionist, a trecut în Ucraina pe la Isaccea. Dincolo de frontieră el și-a reînnoit documentele ucrainiene. Cu aceste acte, în cazul unui conflict, își va putea aduce din Ucraina rudele și prietenii. „Mi-au expirat de curând și am zis să merg cât mai repede să le înnoiesc. Nu se știe dacă va fi nevoie de ele, să pot să ajung la rude, la prieteni”, ne spune acesta.
De origine ucraineană, dar locuind și în România, Roman explică faptul că momentan este liniște în Ucraina, dar că poate fi vorba despre liniștea dinaintea războiului.
„Jumătate de populație gândește că va fi război. Cei care sunt mai aproape de Rusia așteaptă ceva, dar nu știu cum va fi. Sperăm noi că nu va fi război”, ne povestește scurt Roman. Și continuă cu un avertisment: „Dacă va intra Putin va fi o tragedie mare pentru toți: și pentru ucrainieni, și pentru ruși. Și pentru granița de aici. Eu gândesc că va fi tragedie și pentru întreaga Europă, că nu se va opri”.
Calmul polițiștilor de frontieră
Autoritățile din România nu au (încă) date din care să reiasă că traficul de mărfuri și persoane la frontiera din est cu Ucraina a înregistrat modificări față de fluxul obișnuit. Deocamdată, la punctul de trecere de la Isaccea, pe unde a trecut Roman în Ucraina, atmosfera este la fel de relaxantă.
„Nu, traficul se desfășoară în condiții de normalitate. Sunt condiții de normalitate și nu sunt aspecte deosebite în activitatea noastră. Nu am înregistrat o creștere a numărului de persoane care vin din Ucraina. Punctul de frontieră Isaccea este singurul punct de trecere a frontierei cu Ucraina în județul Tulcea. Trecerea peste frontieră se efectuează cu bacul. Bacul trece la un interval de trei ore de la un mal pe celălalt”, ne explică Gabriel Antohe, inspector Poliția de Frontieră.
În zilele de vară, pe la Isaccea trec zilnic 700 de autovehicule și o 1.000 de persoane. Iarna, tranzitul se limitează la 100-200 de autovehicule și persoane.
La punctele de trecere a frontierei din Galați (România) și Giurgiulești (Republica Moldova) situația este la fel calmă ca și la Isaccea. Reprezentanții acestora ne asigură că traficul se desfășoară în condiții normale. Dar șoferii de TIR care încearcă să intre sau să iasă din România, majoritatea având destinația Ucraina, refuză să dialogheze pe subiectul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia. Explicația pe care am primit-o totuși off the record este că nu vor să fie opriți în trafic dacă intră în Federația Rusă.
Șoferii de TIR și pescarii
Meseriile sau activitățile de la graniță din România care intră cel mai des în contact cu Ucraina sunt șoferii de camioane și pescarii.
Contrar tăcerii pe care au preferat-o cei mai mulți, Andrei e de acord să fie intervievat. Este șofer și provine din satul Ukrposhta, localitate aflată pe malul ucrainean al Dunării din dreptul orașului Isaccea. El călătorește prin toată zona și nu numai. Spune că de minimum două ori pe lună intră în Ucraina pe la punctul din Isaccea.
Ne spune clar că pentru el viața nu s-a schimbat deloc în ceea ce privește munca de șofer de camion. „Nu s-a schimbat nimic, cum a fost așa și este. Nu este mai greu să intru în Ucraina sau în România. Totul este la fel, nu s-a schimbat nimic”, ne spune Andrei.
La Isaccea se află și cherhanaua unde pescarii de pe Dunăre, între Galați și Delta Dunării, trebuie să tragă la mal pentru a-și raporta capturile. Ei pescuiesc uneori chiar pe granița româno-ucrainiană desenată de apele Dunării, adică pe brațul Chilia.
Dudu este pescarul care coordonează activitatea colegilor de pe Dunăre, din zona de frontieră cu Ucraina. „Pușea, pescarul de acolo este deja pe partea lor. M-au întrebat dacă o să fie probleme cu situația asta. Deocamdată nicio problemă”, ne povestește și Dudu.
„De-a lungul frontierei cu Ucraina am 140 de pescari români și câteva zeci ucrainieni” spune el cu orgoliu. Nu pare îngrijorat.
Tensiunea, în așteptarea ...
Trăgând un fel de concluzie, populația din zona de frontieră cu Ucraina ne asigură că viața lor se desfășoară la fel ca înainte. Pare însă o manieră de a-și face singuri curaj. Pentru că în ciuda tuturor asigurărilor, din discuțiile cu fiecare despre tensiunea din Ucraina, de la granița cu Rusia, reiese de fiecare dată prudența, reținerea și uneori chiar tema față de faptul că poate urma ceva mai rău, că viața cotidiană se poate schimba. Și nu în bine.
Tensiunea din zonă este evidentă în teama oamenilor de a vorbi despre un eventual război. „În politică eu nu sunt expert, nici nu mă interesează. Mă interesează unde trăiesc. Ce se întâmplă, nu putem schimba nimic”, evită subiectul Andrei, șoferul de TIR care aștepta la Isaccea să intre în Ucraina.
Intervievat de Europa Liberă, primarul din Isaccea, Anastase Moraru speră și el ca perioada tensionată să se termine, să revină pacea reală. Aceasta nu numai din motive umanitare, ci și pentru că vrea să extindă legăturile de afaceri ale orașului său cu Odesa.
Teama cea mai mare pe frontiera românească se regăsește probabil în rândul studenților ucrainieni din Galați, de la Universitatea „Dunărea de Jos”. Centrul universitar gălățean chiar a suspendat planul de a deschide o filială în Odesa, tocmai de frica unui eventual război.
„Suntem o universitate cu peste 2.000 de studenți români și străini. În momentul de față avem 74 de studenți (n.r. - din Ucraina) înscriși la facultatea noastră. Până să apară această criză geopolitică, aveam gânduri să ne extindem printr-o filială la Odesa”.
”Am purtat deja discuții în acest sens, dar situația care a intervenit în ultimul luni ne-a făcut să punem pauză, să stopăm toate aceste inițiative”, ne mai explică Alexandru Nechifor, prorector al Universtății „Dunărea de Jos” din Galați.
Speranță că acest conflict va rămâne unul fără arme
Tânăra Vera (nume fictiv)este unul dintre acești 74 de studenți ucrainieni care învață în Galați. Ea povestește că nu știe pur și simplu dacă să se mai întoarcă acasă, în Ucraina. La fel și mulți dintre colegii săi. Alții, numeroși, au evitat să vină în România în ultima perioadă. Se tem că, din cauza războiului, frontiera va fi blocată. Vera rămâne însă optimistă.
„Vreau că cred că Rusia nu este un pericol pentru această parte a Europei”, răspunde aceasta la o întrebare legată de viitor. Când este întrebată unde și când crede că se va termina acest conflict, fie el informațional sau al declarațiilor, Vera stabilește scurt: „Cred că se va termina în social-media, adică o să rămână acolo, nu o să fie un război real”.
