Prețul mediu al benzinei standard este în prima zi a lunii februarie de 6.63 lei pe litru, în benzinăriile din Capitală, arată datele furnizate de Monitorul Prețurilor, o platformă lansată de Consiliul Concurenței. Prețul pe litru variază între 6,56 lei și 6,7 lei pentru un litru.
Șoferii care vor să alimenteze mașina cu benzină premium trebuie plătească, în medie, 6,94 de lei pe litru. Prețul pleacă de la 6,71 de lei și ajunge în unele benzinării și până la 7,18 lei pe litru.
Un litru de motorină standard costă între 6,6 și 6,67 de lei pe litru. Motorina premium costă între 5,91 și 7,01 lei pentru un litru.
Prețurile la GPL variază între 3,72 și 3,85 lei pentru un litru.
De ce cresc prețurile la benzină și motorină
„În România, foarte mult din prețul la pompă - undeva la 60% - îl reprezintă diverse taxe și accize. Se mai schimbă puțin procentul dacă se mai modifică ceva la taxe sau accize”, a spus analistul economic Dragoș Cabat, pentru Europa Liberă.
Acciza la carburanți, componenta principală a prețului, a crescut cu peste 7 bani pe litru de la 1 ianuarie, noile niveluri ajustate la inflație de Ministerul Finanțelor fiind de 1.892 de lei pentru 1.000 de litri de benzină fără plumb și de 1.734 de lei pentru 1.000 de litri de motorină.
Înainte de această majorare, nivelul accizelor era de 1.827, respectiv 1.674 de lei.
Creșterea este de 65 de lei la benzină și de 60 de lei la motorină la mia de litri. După adăugarea TVA-ului, prețul litrului de benzină și motorină plătit la pompă ajunge însă să fie cu peste 7 bani mai mare numai în urma intervenției statului.
Pe lângă costurile și adaosul comercianților, un alt factor important în stabilirea prețului este cotația petrolului la nivel mondial. Un baril a ajuns să coste aproape 90 de dolari, fiind cel mai mare preț de la finalul anului 2014 încoace.
Luând toți acești factori în calcul, scumpirea a fost de peste 50 de bani pe litru numai de la începutul anului, arată calculele realizate de Economica.net.
Tăcere din partea autorităților
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, nu a răspuns solicitării de a vorbi despre aceste majorări, în vreme ce ministrul Energiei a spus pentru Europa Liberă că problema accizelor este la colegul său din guvern și nu a dorit să facă alte comentarii.
Asta deși ministrul Energiei spunea la jumătatea lunii ianuarie că a observat majorări și la carburanți, nu numai la gaze și energie electrică, și anunța că statul va lua măsuri și în acest domeniu.
„Urmărim preţurile pe toată piaţa de energie, până la urmă şi carburanţii sunt pe piaţa de energie. Acolo am observat o fluctuaţie a preţului carburanţilor, în funcţie de cotaţia petrolului. (...) Urmărim cu atenţie şi, dacă va fi cazul, vom lua şi acolo măsuri”, declara Virgil Popescu, pe 18 ianuarie, la TVR.
Consiliul Concurenței a anunțat demararea unei anchete, în luna septembrie, pe piața comercializării angro de carburanți pentru a identifica dacă există anumite înțelegeri între comercianți. Instituția a răspuns că analiza încă nu este gata și nu dorește să se pronunțe înainte de încheierea raportului.
Statul își umple buzunarele
Economiștii spun că statul este cel care profită cel mai mult în urma acestor creșteri, atât la carburanți, cât și pe partea de energie, prin faptul că va încasa mai mult din taxe, dar că acest lucru vine cu un pericol: scăderea consumului.
„Din considerente absolut fiscale și pe termen scurt, printr-o viziune destul de limitată, contabilă, statul și-a făcut un calcul prost: mai bine las acele prețuri să crească, încasez mai mulți bani la buget și după aia mai văd. Problema e că a scăpat lucrurile de sub control. Calculele statului s-ar putea să se lovească de faptul că economia încetinește vizibil, dinamica PIB-ului pentru Q4 este aproape de zero la sută”, a spus profesorul de economie Cristian Păun, pentru Europa Liberă.
„Economia clar a încetinit din cauza acestor prețuri la energie și în general la aceste prețuri în creștere”, a mai spus el.
Analistul economic Dragoș Cabat a spus pe de altă parte că prețurile la carburanți au crescut în toată lumea, o parte din cauză fiind inclusiv trecerea la energia verde: „Economia mondială nu era de fapt pregătită pentru lucrul acesta”.
„Efectele se văd pe tot lanțul după aceea, în special la bunurile cu valoare adăugată mică, la cele agricole, alimentare”, a spus economistul, precizând că nu se așteaptă la un val de scumpiri necontrolate.
„Urmează însă o perioadă în care probabil că prețurile la alimente și cam tot ce înseamnă inflație vor continua să fie ridicate în următorii doi-trei ani, dacă nu se intră într-o recesiune globală. În acest caz o să se calmeze și inflația dar nu știu dacă ne dorim”, a spus Cabat.
Economistul a atras atenția că prețurile au crescut mai mult decât în mod normal, tocmai din cauza așteptărilor: „S-a creat o bulă speculativă. Probabil că în următoarele 6-12 luni lucrurile ar trebui să se mai regleze, să oprească din creșterea prețului sau chiar să revină un pic mai jos”.
Ce măsuri pot fi luate?
Profesorul universitar Cristian Păun a spus că majorările prețurilor la gaze naturale și energie electrică au pus presiune și pe prețurile la carburanți, iar soluția este creșterea producției.
„Avem partea de gaz care poate fi impulsionată și probabil că se va mai tempera situația în România, având în vedere că pe final de an va intra în producție primul zăcământ, cel mai mic dintre el, de la Marea Neagră, cu circa un miliard de metri cub de gaz”, a spus el pentru Europa Liberă.
Economistul mai spune că România va continua să aibă probleme în continuare, chiar și cu acel zăcământ, pentru că centrala de la Iernut, care trebuia să fie gata în 2019, încă nu a fost finalizată. În plus, a fost închisă producția de energie pe cărbune.
„Este încurajator că UE a reconsiderat energia nucleară și pe partea de gaz natural ca fiind energie verde”, a precizat profesorul de economie.
Analistul economic Dragoș Cabat se așteaptă însă ca prețurile la energie să rămână ridicate și în următoarea perioadă, deoarece „trecerea la energia verde este și decizie politică și chiar o necesitate”.
