Linkuri accesibilitate

Viața în 11 mp | Ce spune despre piața imobiliară închirierea „garsonierei-chibrit” de la Cluj


 Spațiul de locuit de 11 metri pătrați oferit spre închiriere în Cluj-Napoca a devenit subiect de glume pe Internet.
Spațiul de locuit de 11 metri pătrați oferit spre închiriere în Cluj-Napoca a devenit subiect de glume pe Internet.

Anunțul de închiriere a unei locuințe de 11 metri din Cluj-Napoca s-a viralizat pe Facebook. Dincolo de glumele din social-media, se desprind câteva întrebări: cât de decent locuiesc românii și cât de rezonabile sunt prețurile de pe piața imobiliară?

„Să știți că garsoniera arată super. Nu cred că mai este în acest bloc una amenajată la fel. Stau aici de peste 15 ani și, pentru o singură persoană, spațiul e suficient”, spune doamna Lidia, vecină de palier cu locuința a cărei anunț de închiriere a devenit viral în ultimele zile.

Locuința din Cluj-Napoca a fost scoasă la închiriere la prețul de 200 de euro, prin intermediul unei agenții imobiliare din Cluj-Napoca. Prețul vine în contextul în care chiriile din țară au scăzut odată cu pandemia cu aproximativ 20 de procente.

Garsoniera a fost scoasă la închiriere pentru prețul de 200 de euro, negociabil,
Garsoniera a fost scoasă la închiriere pentru prețul de 200 de euro, negociabil,

Oferta a fost postată între timp și la vânzare, cu 40.000 de euro, adică aproape 4.000 de euro/mp. De două ori mai mult decât prețurile medii din oraș, de altfel cele mai ridicate din țară, potrivit specialiștilor.

Aspectul modern al locuinței, în contrast cu suprafața disponibilă, a stârnit amuzamentul a zeci de mii de români, care au reacționat prin comentarii sau meme-uri.

Locuința dispune de baie, una de mici dimensiuni.
Locuința dispune de baie, una de mici dimensiuni.

Proprietarul garsonierei de la Cluj a cumpărat locuința acum câțiva ani. Contactat de Europa Liberă, acesta a confirmat că, între timp, garsoniera a fost închiriată - sub prețul de 200 de euro afișat în anunț - dar a refuzat să ofere vreo declarație pe acest subiect.

Suprafața minimă din Legea Locuirii, de peste trei ori mai mare

Pe hârtie, suprafața minimă a unei locuințe cu o cameră în România, prevăzută în Legea Locuinței, este de 37 de metri utili.

Chiar dacă realitățile pieței imobiliare au coborât sub acest standard, garsonierele confort 1 trec totuși de 25 de metri pătrați. Sub această dimensiune s-au încetățenit termenii de garsonieră „confort 2”, „3” sau chiar „4” - caz în care locatarul nu are asigurată apa caldă.

La ușa garsonierei devenită virală.
La ușa garsonierei devenită virală.

În cazul locuinței de la Cluj, este vorba de o construcție pe cinci niveluri, de tipul căminelor de nefamiliști, ridicată în timpul comunismului. Peste 200 de camere în total.

Blocul în care este situată locuința are alte peste 130 de alte spații locative identice ca suprafață, 11 mp.
Blocul în care este situată locuința are alte peste 130 de alte spații locative identice ca suprafață, 11 mp.

Acolo sunt spații de locuit de tip „confort 3”, cu apă caldă și încălzire livrate de la sistemul centralizat, dotate cu baie - infimă ca dimensiuni - și fără bucătărie. Prepararea hranei se face cu plită electrică sau reșou, nefiind alimentate cu gaz.

Viața în 11 metri pătrați și pe palier

Pe palierele întinse ca două brațe la fiecare nivel sunt presărate pe alocuri dulapuri de depozitare, uscătoare, sau mese. Lungile holuri comune devin uneori și locuri de socializare între vecini. Comunitatea de aici e una pestriță, cu vârstnici, muncitori, intelectuali, studenți și chiar familii.

Unii locatari își completează spațiul cu obiecte de depozitare, amplasate pe palier.
Unii locatari își completează spațiul cu obiecte de depozitare, amplasate pe palier.

Una dintre ele locuiește chiar vizavi de garsoniera-vedetă. Tânăra mamă tocmai întinde rufele pe uscătorul de pe hol, în timp ce băiatul de doar câțiva anișori țopăie pe lângă ea. Au lucrat și ea și soțul în străinătate, dar banii strânși afară nu le-au fost încă de ajuns pentru o altă locuință, la prețurile la care a ajuns piața în oraș.

„O cunoștință a vrut să închirieze un apartament lângă Cluj și când i-a spus proprietarului că cere prea mult, acesta i-a răspuns că el e de vină, că nu și-a ales jobul potrivit”, spune cu năduf femeia. Tânăra familie speră totuși că locuirea în spațiul care e proprietate personală va fi provizorie.

În lipsa balconului, inclusiv rufele sunt puse la uscat pe palier.
În lipsa balconului, inclusiv rufele sunt puse la uscat pe palier.

Un alt tânăr coboară grăbit scările și ne mărturisește că tocmai își pregătește mutarea, într-un cartier din celălalt capăt al orașului, după doar două luni în care a locuit aici. Plătea peste 800 de lei chiria pe lună, iar mâncarea prefera să o comande.

Are nevoie de mai multă liniște și nicio fărâmă de spațiu în plus nu strică: Voi plăti doar 750 de lei și am și hol...”. „Vă spun sincer, îmi era și teamă să intru cu rucsacul direct în casă, că zgârii peretele”, glumește el.

La parterul blocului întâlnim un domn în vârstă, care ne-a povestit că locuiește aici de peste 50 de ani: „Îmi ajunge spațiul, e de ajuns pentru o persoană, chiar și soț-soție, o perioadă cel puțin. Pentru o familie nu, nu cred că e potrivit. Am plită electrică, pentru un ceai și două ouă fierte îmi ajunge. Mai demult mâncam la restaurant”, a spus bărbatul.

O parte din spațiile de locuit din blocul din Cluj-Napoca sunt ocupate chiar de către proprietari, altele sunt închiriate. Odată cu pandemia și afluxul mai redus de studenți în oraș, unii au ales să le vândă la prețuri de 26 - 27.000 de euro.

Unii vecini din zonă sunt de părere că s-ar găsi clienți și la prețuri mult mai mari, chiar dacă locatarii de la etajele superioare s-au mai plâns de probleme cu infiltrațiile, iar pe fondul restanțelor.

România, unul din statele cu cea mai mare suprapopulare a locuințelor

Potrivit Barometrului Eurostat din 2018, România conducea topul statelor UE la capitolul suprapopulare a locuinței: 46% din populație se afla în astfel de situații, de aproape trei ori decât media Uniunii Europene, de 17 procente.

Lucrul care intrigă în cazul locuinței propuse spre închiriere la Cluj nu a fost prețul, „200 de euro negociabili pentru prețurile solicitate în Cluj nu e mult” - ci suprafața extrem de redusă a acestuia, a subliniat directorul de marketing al Imobiliare.ro, Daniel Crainic.

„Știu pe cineva care a cumpărat o uscătorie și zicea că e cea mai bună investiție pe care a făcut-o. Dacă suma de bani de care dispui e importantă, faci de regulă un compromis la suprafață, iar în Cluj nu găsim garsonieră de 25 - 30 de metri pătrați la 200 de euro, să fie amenajată. Atunci cel care va sta în chirie se gândește că va avea unde locui, poate temporar, spațiul e amenajat și a găsit cea mai bună opțiune”, a explicat el.

Crainic mai spune că în orașele atractive din țară până și spațiile mici devin foarte căutate:

„Și în Timișoara, știu zonă de blocuri, cămine, de 9 metri pătrați, situate și în apropierea campusului, care se închiriază de 10 ani și mai bine. Clujul pare în acest moment cel mai atractiv oraș din țară, asta înseamnă implicit că asistăm la o criză a locuirii, atât în ce privește vânzarea cât și chiriile. Vedem spații foarte mici scoase la vânzare la prețuri mari”, a spus Daniel Crainic pentru Europa Liberă.

Fenomenul s-ar întâmpla de mult timp și în orașe mari europene, din Franța sau Olanda, unde se închiriază suprafețe de 8-9 metri pătrați. Dorința de a locui într-un anumit oraș dar și suma netă de bani plătită pun în plan secund raportul dintre preț și suprafața disponibilă.

„În piață nu e noutate această situație, și astfel de oferte de spații de locuit, mi-e greu să le denumesc spații de locuit, pentru că suprafața e foarte mică, vor fi tot mai multe”.

Chiar dacă includ și o doză de cinism - prin modul spectaculos de prezentare - nu constituie o ilegalitate, a conchis specialistul.

Prețul apartamentelor, atractive pentru investiție

Decența locuirii, ca suprafață minimă, e un concept ca și inexistent pe piața imobiliară, care se reglează singură, între oferta de vânzare și disponibilitatea cumpărătorului / celui care a închiriază de a plăti o anumit sumă, ne-a spus Norbert Petrovici, conferențiar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea Babeș-Bolyai. Asta deși Legea Locuirii stipulează exigențe minime, așa cum am arătat mai sus.

Piața imobiliară a Clujului este una din cele mai efervescente din țară. Cartierul Gheorgheni, în care se află și locuința devenită virală pe internet, este unul dintre cele mai căutate.
Piața imobiliară a Clujului este una din cele mai efervescente din țară. Cartierul Gheorgheni, în care se află și locuința devenită virală pe internet, este unul dintre cele mai căutate.

Statul ar putea introduce în schimb reglementări în plus, inclusiv de taxare suplimentară a proprietarilor, sau ar putea investi în apartamente de pe piață, care să fie puse apoi la dispoziție la prețuri mai accesibile. În acest fel prețurile și-ar putea opri evoluția ascendentă.

„Autoritatea ar putea fi acuzată însă că intervine în piață, una concurențială”, a precizat pe de altă parte el.

Fie și într-un oraș universitar precum Clujul, nu studenții sunt principalul factor care trag prețurile în sus, ci mai degrabă categoriile profesionale cu venituri ridicate, a subliniat cercetătorul. Aceasta a arătat-o cel mai bine pandemia, în care deși mulți dintre studenți nu au mai venit în oraș, prețurile de vânzare solicitate au continuat să urce.

Cu aproximativ 20% în ultimii doi ani, potrivit specialiștilor din doneniu.

Mulți dintre cei din sectorul IT locuiesc de fapt aproape de locul de muncă, la care mulți nu mai merg fizic de fapt. Restul categoriilor sunt împinse spre zonele mai îndepărtate de centru. Puterea de cumpărare, cel puțin a celor cu venirtui ridicate lasă loc inclusiv speculei.

„Pandemia s-a dovedit un context propice pentru economisire, iar câtă vreme depunerea de bani în bancă nu se dovedește cea mai rentabilă, investiția în imobiliare devine cea mai bună investiție. Având în vedere că apartamentele sunt scumpe vei investi aici, ajungi la o formă de speculă, am găsit persoană cu peste 100 de tranzacții într-un an. Orașul atrage capital și din regiune, persoane din alte orașe care cumpără 1-2 locuințe”, a sintetizat sociologul.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG