Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina | Cât de pregătită este România să primească refugiați


Un eventual conflict în Ucraina ar putea provoca milioane de refugiați. România, țară vecină Ucrainei, ar trebui să acorde sprijin umanitar cetățenilor ucraineni.
Un eventual conflict în Ucraina ar putea provoca milioane de refugiați. România, țară vecină Ucrainei, ar trebui să acorde sprijin umanitar cetățenilor ucraineni.

România poate caza maximum 1.500 de refugiați în eventualitatea unui conflict în Ucraina. Adică jumătate din locuitorii satului Treblecea, primul sat de etnici români de îndată ce treci frontiera din România în Ucraina. Un război între Rusia și Ucraina ar putea duce la milioane de refugiați.

România are dificultăți în a acorda condiții decente de rezidență migranților sau refugiaților și când e pace în regiune.

2021 a fost cel mai încărcat an din ultimii 30 de ani în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini.

Aproape 10.000 de cereri au fost înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări - subordonat Ministerului Afacerilor Interne. Acest fapt a aglomerat centrele amenajate deja în România pentru cazarea migranților sau a refugiaților.

Șase astfel de centre sunt în România, în județele Timiș, Maramureș, Suceava, Giurgiu, Galați și în București. Acestea au avut un grad de ocupare de peste 70% în 2021, în condițiile în care afluxul de migranți și, implicit, numărul de solicitări de azil a crescut cu peste 50% față de anul 2020 și de aproape patru ori față de anul precedent.

Cazul Timișoarei

Cel mai mare dintre centre, cu o capacitate de 250 de locuri, este cel de la Timișoara. E și cea mai aglomerată unitate de acest gen din țară, fiind poarta spre Occident a migranților care fug de sărăcie sau război din centrul sau estul Asiei.

Centrul de la Timișoara a fost verificat anul trecut de Avocatul Poporului, după ce mai multe persoane care au fost cazate acolo s-au plâns de condițiile insalubre. Controlul a scos la iveală că rezidenții erau cazați în camere supraaglomerate și dormeau pe paturi cu saltele rupte, de pe care lipsea lenjeria.

Din cauza condițiilor insualubre de la Centrul de migranți din Timișoara, anul trecut mai mulți migranți au preferat să locuiască în clădiri abandonate.
Din cauza condițiilor insualubre de la Centrul de migranți din Timișoara, anul trecut mai mulți migranți au preferat să locuiască în clădiri abandonate.

„Vestiarele pentru depozitarea lucrurilor personale erau uzate, cu ușile dezmembrate, mesele și scaunele erau murdare și rupte. În mai multe dormitoare pereții era murdari, era dezordine (obiecte și haine aruncate), mâncarea era depozitată pe parchet sau pe scaune”, se arată într-un raport al Avocatului Poporului obținut de Europa Liberă.

Din unele dormitoare nu lipseau nici gândacii, se mai arată în același document. După control, dar și după ce imagini din interiorul centrului au fost dezvăluite de presă, inclusiv de Europa Liberă, reprezentanții acestuia au început să renoveze clădirile. Ulterior, au fost înlocuite și paturile.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a precizat joi pentru Europa Liberă că, în prezent, situația „este stabilă, dar nu neapărat satisfăcătoare”.

Hăituiți de talibani, refugiați la Timișoara: „România nu e o țară, e o închisoare"
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:08 0:00

„E clar că gestionarea fenomenului de migrație în vestul țării are nevoie de îmbunătățiri și Timișoara încă suferă de acest lucru. Va trebui să vedem în primăvară, când se încălzește. Dacă numărul migranților crește, atunci cu siguranță și răspunsul statului și al guvernului va trebui să crească”, a declarat edilul.

Probleme din centrele de refugiați

Nu doar la Timișoara condițiile din centrele rezidențiale pentru migranți și refugiați sunt neprietenoase. Florina Drăgulin este reprezentant al Asociației Salvați Copii și coordonează un proiect dedicat refugiaților și solicitanților de azil de la centrele din România.

„Anul trecut, principala problemă, gestionată cumva de autorități, a fost supraaglomerarea acestora. Multe centre sunt neprietenoase cu familiile, sunt și camere cu zece paturi. Au fost însă situații temporare, care cumva s-au rezolvat de la sine”, ne-a declarat ea.

Așa arăta anul trecut o cameră a Centrului pentru migranți din Timișoara.
Așa arăta anul trecut o cameră a Centrului pentru migranți din Timișoara.

Irene Teodor de la JRS România, un ONG care protejează drepturile refugiaților completează:

„Dacă un centru anume este supraaglomerat, sigur că condițiile vor fi mai proaste pentru că va trebui extinsă capacitatea centrului și astfel va suferi și calitatea recepției, dar sunt niște locuri decente, cât oamenii să poată să aibă un loc în care să stea până când statul decide dacă le va acorda protecție sau nu.”

Este România pregătită pentru o criză în Ucraina? Varianta ONG-urilor

Dincolo de condițiile precare din aceste centre, eventualitatea unui război în Ucraina ridică o altă întrebare: poate România să primească mai mulți refugiați decât cele 1.000 de locuri disponibile în prezent?

Teoretic, capacitatea de cazare existentă poate fi extinsă, în cele șase centre, până la aproximativ 1.500 de locuri.

Estimările oficialilor americani vorbesc însă de milioane de refugiați în cazul în care conflictul dintre Rusia și Ucraina se va transforma în război.

Despre necesitatea ca România să acorde sprijin posibililor refugiați ucraineni a vorbit, la București, și Derek Chollet, senior adviser al secretarului de stat american, care a avut miercuri, 9 februarie, discuții cu ministrul de Externe și cu ministrul Apărării.

Derek Chollet, despre posibilul val de refugiați
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00

Într-un răspuns oferit Europei Libere, Guvernul României spune că Inspectoratul General de Imigrări își propune extinderea capacității centrelor de la Rădăuți, Timișoara și Galați cu 500 de locuri.

„De asemenea, Inspectoratul General pentru Imigrări a preluat un imobil aflat în localitatea Crevedia, județul Dâmbovița, ce urmează să fie amenajat și operaționalizat cu o capacitate de 500 de locuri.”

România ar putea ajunge, așadar, la maximum 2.500 de locuri, însă abia după ce construcțiile menționate de Guvern ar fi finalizate.

Mulți dintre cei care își părăsesc țara sunt copii. În imagine un grup de migranți de la granița dintre Belarus și Polonia.
Mulți dintre cei care își părăsesc țara sunt copii. În imagine un grup de migranți de la granița dintre Belarus și Polonia.

Irene Teodor spune că România nu s-a pregătit corespunzător pentru scenariul unui eventual val de refugiați.

„România are un sistem de azil și de recepție care este făcut să răspundă nevoilor care au fost până acum, deci teoretic suntem pregătiți să primim solicitanți de azil pentru că primim în mod obișnuit, dar depinde și despre ce cifre vorbim.”

Ajutor ar putea veni din zona non-guvernamentală. Într-un răspuns oferit Europei Libere, Crucea Roșie Română spune că, la nevoie, se poate implica pentru a ajuta statul român în eventualitatea unui aflux de refugiați.

„Crucea Roșie Română deține stocuri de corturi pentru cazarea temporara a refugiaților, cazarmament (paturi, lenjerii, pături, saci de dormit etc), pachete alimentare si non-alimentare și pachete cu produse de igienă personală care pot fi utilizate in contextul unui val de refugiați. În momentul de față, Crucea Roșie Română depune eforturi pentru a identifica un depozit central care să ne permită extinderea stocurilor de strictă necesitate la 10.000 persoane, întrucât depozitul existent este insuficient și nu se află în proprietatea organizației noastre”, ne-a transmis organizația.

Varianta autorităților

Inspectoratul General pentru Imigrări, instituția care ar trebui să gestioneze o astfel de situație, are însă o altă viziune și spune că România este pregătită.

„În situația unui eventual aflux de imigranți din Ucraina, la nivelul instituției sunt puse în aplicare măsurile stabilite prin planuri specifice. Se are în vedere monitorizarea și cunoașterea permanentă a situației operative, dar și asigurarea suportului operativ și logistic necesar în funcție de dinamica situației înregistrate”, se arată într-un răspuns al instituției.

Reprezentanții instituției ne-au mai transmis că au „la dispoziție legislația necesară, instrumentele de lucru și resursele pentru procesarea cererilor de azil și integrarea persoanelor care solicită o formă de protecție internațională”, însă recunosc că „permanent este nevoie de pregătire și adaptare pentru o posibilă creștere a numărului de cereri de azil”.

Un răspuns similar ne-a transmis și Guvernul, care a completat că România are o strategie națională privind imigrația pentru perioada 2021 – 2024, despre care susține că „creează pârghiile necesare pentru realizarea cooperării interinstituționale în vederea gestionării cât mai eficiente a fenomenului migraționist, de o manieră integrată ce presupune implicarea tuturor actorilor relevanți la nivel national”.

Ce spun miniștii Internelor și Apărării

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a vorbit și el despre ipoteza ca România să primească refugiați din Ucraina în cazul războiului. El spune că România ia în calcul amenajarea unor tabere pentru refugiați, însă nu a oferit detalii concrete despre capacitate sau locație.

Cel mai apropiat centru de refugiați de granița cu Ucraina este la Rădăuți/jud. Suceava. Capacitatea acestuia este de 130 de locuri.

„Avem pregătite acele tabere de primire a eventualilor refugiaţi, avem pregătite echipamentele necesare pentru a alimenta cu energie electrică, spre exemplu, respectivele locaţii, suntem pregătiţi pentru a asigura hrana pentru un număr semnificativ de potenţiali refugiaţi. Deci, una peste alta, Ministerul Afacerilor Interne gestionează componenta care îi revine”, a afirmat Bode, citat de Agerpres.

Ministrul Apărării are, de asemenea, atribuții în privința gestionării unui eventual val de refugiați. Ministrul Vasile Dâncu spune că subiectul a fost și pe ordinea de zi a Consiliului Superior de Apărare a Țării.

„Atât în ultima ședință a CSAT, cât și în întâlnirile pe care le facem noi zilnic cu celelalte instituții, managementul interinstituțional al crizei, avem pregătite scenarii nu pentru o evacuare, dar pentru a primi refugiați pe teritoriul nostru, atât români, cât și de orice altă etnie”, a spus Dâncu.

Totuși, într-un răspuns solicitat de Europa Liberă privind pregătirile concrete pentru primirea de refugiați, reprezentanții Ministerului Apărării au transmis că instituția nu are atribuții în gestionarea acestei situații. Ministerul de Interne este cel care trebuie să se ocupe de refugiați.

Reacțiile altor vecini de-ai Ucrainei

Dintre țările UE, cea mai importantă graniță cu Ucraina o are Polonia (690 de km), cu aprox. 40 de kilometri mai mult decât România.

Ministrul de Interne din Polonia, Maciej Wąsik, a declarat, săptămâna aceasta, la postul public de radio al țării, că autoritățile poloneze se pregătesc să primească până la un milion de refugiați din Ucraina.

„În acord cu Convenția de la Geneva, acești oameni vor fi sub protecția Poloniei și nu vom refuza în niciun caz să îi ajutăm”, a spus Wąsik.

O țară care nu are graniță cu Ucraina, Estonia, a transmis că poate primi până la 2.000 de refugiați în cazul în care Rusia își va invada vecinul.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG