„Nu vrem să invităm la un flux de refugiați. Dacă vor apărea refugiații, vom asigura condițiile necesare, dar nu facem invitații ca refugiații să vină în România”, au precizat surse politice pentru Europa Liberă, după ședința CSAT de ieri, condusă de președintele Klaus Iohannis.
Decizia de la București, potrivit surselor citate, este să nu se grăbească cu operaționalizarea tuturor taberelor pentru refugiați.
Șeful IGSU a precizat, în joi dimineață, în jurul orei 08.00, că nu există un ordin pentru operaționalizarea planului legat de taberele mobile. Cu alte cuvinte, să ridice corturile și să se ocupe de practic de furnizarea de energie electrică, apă, alimente, medicamente, etc.
Nu e clar, de asemenea, de ce majoritatea cetățenilor ucrainieni care intră în România prin punctele de trecere a frontierei din nord sunt cei care au și cetățenie română și de ce aceia care nu au pașaport românesc nu sunt sfătuiți în mod activ să completeze formularele de refugiat.
Aceasta în condițiile în care România a anunțat, încă de acum două săptămâni, prin vocea ministrului Apărării, Vasile Dâncu, că România este pregătită să primească 500.000 de refugiați.
Răceala cu care autorităților române tratează criza umanitară din Ucraina nu pare deloc împărtășită de români. Mii de persoane și-au exprimat deja disponibilitatea de a-i ajuta pe ucraineni în cel mai practic mod cu putință, anume să îi găzduiască în propria casă, potrivit grupului UNIȚI pentru UCRAINA.
Organizații non-guvernamentale de toate categoriile și-au anunțat ajutorul, începând de la cele consacrate, la unele al căror obiect de activitate este diferit, precum cele de protecție a animalelor.
Astfel, Crucea Roșie Română poate primi, în primele zile, 1.000 de oameni din Ucraina. Directorul pentru situații de urgență și dezastre la Crucea Roșie Română, Daniel Modoacă, spune că a făcut joi dimineață un plan pentru refugiații care vin din Ucraina și a informat voluntarii organizației despre implicarea în primirea refugiaților ucraineni.
„Am pregătit logistica pentru intervenție și pentru asigurarea cazării persoanelor evacuate, pentru hrană și apă. În primă fază, putem primi o mie de persoane în Nordul României, avem filiale în toate județele, inclusiv în Suceava, Botoșani și Maramureș”, a spus Daniel Modoacă.
Angajații și voluntarii de la Crucea Roșie vor lucra cu autoritățile române pentru a sprijini taberele de refugiați cu corturi, paturi și tot ce înseamnă cazarmament. Înscrierile la volutantariat la Crucea Roșie sunt deschise și în aceste zile, ca întotdeauna de altfel.
„Acordăm sprijin la punctele de triaj și ajutor psiho-social și de restabilire a legăturilor cu familia. În momentul de față nu am prepoziționat, nu putem fi siguri pe ce parte vin. Dar răspunsul din fiecare filială este foarte rapid”, a completat directorul de la Crucea Roșie.
În cazul în care, logistic, vor mai avea nevoie de materiale și de crearea de locuri pentru refugiați, reprezentanții Crucii Roșii Române spun că vor apela la colegii din alte țări.
„Noi acționăm sub umbrela Federației Internaționale de Cruce Roșie și când suntem depășiți apelăm la ei. În total, noi avem 200 de angajați cu tot cu cei angajați temporar, care lucrează în filialele din toată țara”, a mai spus Daniel Modoacă.
JRS sprijină de asemenea refugiații
Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România) arată că are reprezentanți prezenți în zonele cheie de la frontiera cu Ucraina, respectiv zonele județelor Suceava, Maramureș și Galați, de unde culeg informații despre numărul oamenilor care vin dinspre Ucraina.
„Nu avem o estimare exactă având în vedere volatilitatea situației, dar ne așteptăm la un număr mare de refugiați. Din experiența noastră, primele nevoi vor fi cele legate de cazare, asistență medicală, hrană. Primul pas pe care l-am făcut pentru a ne pregăti de sosirea refugiaților ucrainieni a fost să creăm un fond de urgență pentru acordarea sprijinului umanitar persoanelor în nevoiei”, spune Irene Teodorescu, reprezentanta organizației catolice JRS România.
Irene Teodorescu susține că organizația e în legătură cu autoritățile române, cu care vor să acționeze în comun. „Responsabilitatea principală pentru primirea și recepția potențialilor refugiați din Ucraina este a autorităților române, pe care vom face tot posibilul să le sprijinim cu resursele pe care le avem”, a mai spus Irene Teodorescu.
UNICEF, o altă organizație internațională cu prezență în România, spune că acționează în estul Ucrainei pentru a extinde programele de salvare a vieților copiilor.
„Acest lucru include transportul de apă sigură către zonele afectate de conflict; prepoziționarea proviziilor medicale, pentru igienă și educație în situații de urgență cât mai aproape de comunitățile din apropierea liniei de contact; și colaborarea cu autoritățile locale pentru a ne asigura că există ajutor imediat pentru copiii și familiile aflate în nevoie. Echipele mobile susținute de UNICEF oferă, de asemenea, îngrijire psihosocială copiilor traumatizați de insecuritatea cronică”, a spus directorul Executiv al UNICEF Catherine M. Russell, într-o poziție publică a organizației.
Și organizația World Vision din România anunță că are un plan pentru a veni în sprijinul refugiaților din România, în special al copiilor, iar ajutorul va veni de la organizația internațională.
„Dacă situația va deveni tot mai gravă, iar nevoile umanitare vor crește, World Vision va sprijini populația aflată în risc. În prezent, toate organizațiile naționale lucrează la planuri de intervenție cu partenerii din teren. Vom susține organizația din România în cazul în care copiii și familiile lor sunt strămutate forțat din Ucraina și au nevoie de asistență de urgență”, spune Eleanor Monbiot OBE, liderul regional World Vision pentru Orientul Mijlociu și Europa de Est.
Mii de ucraineni au devenit refugiați
Ștefan Mandachi: o masă caldă pe zi pentru ucrainienii refugiați
Și oamenii de afaceri din nordul României se pregătesc să-i primească pe ucrainieni. Ștefan Mandachi, om de afaceri din Suceava, spune pentru Europa Liberă că în orașul în care locuiește sunt în prezent mai multe mașini ucrainene decât de obicei. El va da o masă caldă pe zi ucrainenilor care vin în Suceava. Tot ce trebuie să facă este să se legitimeze.
„Am stabilit că vom da o masă caldă pe zi fiecărui ucrainean care vine la restaurantele nostre. Masă caldă către toți cei care vin”, spune Ștefan Mandachi.
În cazul în care va fi nevoie, va crea și locuri de cazare.
„Dacă este nevoie, compartimentăm o sală mare de evenimente, are 1.000 de mp, astfel încât să poată dormi cei care au nevoie de adăpost. Vom oferi și câteva camere din hotelurile nostre. Avem niște case neterminate în Suceava și le putem oferi și pe ele pentru dormit”, a spus Ștefan Mandachi.
Antreprenor din Iași își pune casa de vacanță la dispoziția refugiaților
Sorin Simon, antreprenor din Iași, își pune la dispoziția refugiaților casa de vacanță pe care o foloșește ocazional.
„E o casă în apropiere de Iași, în localitatea Dobrovăț, care se află la 25 de kilometri de Iași. E aproape și de Suceava, și de punctul de trecere de la Ungheni. În orice moment pot sta acolo două familii. E funcțional, se poate sta”, spune Sorin Simon, care este membru în Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
Antreprenorul spune că mai mulți ieșeni din societatea civilă vor face la fel ca el în perioada următoare.
Cozi de kilometri pe partea ucraineană, dar Poliția de Frontieră susține că „traficul se desfășoară normal”
Poliția de Frontieră a transmis că, în prezent, traficul prin toate punctele de trecere la frontiera cu Ucraina se derulează în condiții normale. Cu toate acestea, datele strânse în 24 februarie până la ora 16 arată că în punctele de frontieră Halmeu/jud. Satu Mare, Sighetu-Marmatiei/jud. Maramureș, Siret/jud. Suceava, Isaccea/jud.Tulcea, numărul de persoane care au venit dinspre Ucraina a crescut cu 120% comparativ cu ziua predecentă. Au trecut în România 5.300 cetăţeni români şi străini.
„Punctele de trecere a frontierei sunt capacitate la maxim și suntem pregătiți să suplimentăm personalul, dacă va fi cazul. Au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații”, a transmis Poliția de Frontieră cu privire la situația din Ucraina.
Toate punctele de trecere a frontierei sunt aglomerate punctele de frontieră din partea ucrainiană, unde sute de oameni așteaptă să intre în România. La Vama Siret, sunt cozi imense de mașini și de persoane care vor să intre în țară, scrie Monitorul de Suceava.
În ianuarie, un raport al administrației Biden a informat Congresul SUA că urmările unui atac masiv al Rusiei contra Ucrainei (adică ceea ce se întâmplă acum) va duce la moartea a 50.000 de oameni în rândul civililor și milioane de refugiați.
Organizația Națiunilor Unite estimează că vor fi câteva milioane de refugiați din Ucraina, citată de The Guardian.
După cum aminteam, Ministrul Apărării a declarat recent că România poate primi 500.000 de ucrainieni refugiați, în timp ce polonezii au spus că plănuiesc să primească un milion de oameni.
