Convorbire Putin - Macron / Putin: Rusia își va atinge obiectivele în Ucraina. Macron: Ce e mai rău pentru Ucraina acum urmează
Președintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său francez Emmanuel Macron că Rusia va „demilitariza” cu succes Ucraina și o va face „neutră”, ceea ce reprezintă principalele sale obiective în țara vecină.
Președintele francez Emmanuel Macron crede că „ce e mai rău urmează să vină” în Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a promis o „luptă fără compromisuri”, în timpul unei discuții telefonice de 90 de minute avute joi, transmite France 24.
În timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc la cererea sa, Putin i-a spus omologului francez că operațiunea armatei ruse se desfășoară „conform planului” Moscovei și că se va înrăutăți doar dacă ucrainenii nu-i acceptă condițiile.
„Anticiparea președintelui (Macron) este că ceea ce este mai rău urmează să vină, având în vedere ceea ce i-a spus președintele Putin”, potrivit Palatului Elysée, citat de Le Figaro.
„Te minți singur. Va costa scump țara ta, țara ta va ajunge izolată, slăbită și sub sancțiuni pentru o perioadă foarte lungă de timp”, i-ar fi spus Macron lui Putin.
Putin i-a mai spus lui Macron că nu este de acord cu ceea ce liderul francez a susținut în urmă cu o zi, când a declarat că președintele rus este singurul responsabil pentru declanșarea războiului.
„[Apelul] i-a permis Președintelui Republicii să revină asupra dezacordurilor pe care le avem cu Rusia, să pledeze pentru alternativa diplomatică la operațiunile militare, să spună adevărul președintelui Putin despre felul în care vedem războiul său în Ucraina, dar și despre consecințele pe care le va avea pentru Rusia pe termen lung”, arată sursa citată.
Putin și Macron au avut „un schimb sincer de opinii cu privire la situația din jurul Ucrainei”, a transmis și serviciul de presă al Kremlinului, potrivit agenției de presă de stat ruse TASS.
În schimb, agenția de presă a Kremlinului, RIA-Novosti a spus că discuția a fost dificilă, Putin afirmând că Ucraina a face un „sabotaj de șapte ani” al acordurilor de la Minsk.
Cele două părți au convenit să țină deschisă ușa dialogului, potrivit atât rușilor, cât și francezilor.
RIA, citată de CNN, mai scrie că Putin a avertizat Occidentul că, dacă negocierile ruso-ucrainene se prelungesc, atunci Moscova va avea noi cerințe față de Kiev și că țintele „operațiunii militare speciale” – eufemismul Rusiei pentru războiul său din Ucraina – vor fi oricum îndeplinite.
Potrivit Palatului Elysée, Putin a negat că Rusia a bombardat Kievul și a avertizat că situația se va înrăutăți, dar a dat vina pe Ucraina.
Ca răspuns, Macron l-a avertizat pe Putin că face o mare greșeală, potrivit sursei. Macron a reiterat că cererile Moscovei de neutralizare și dezarmare a Ucrainei sunt inacceptabile, iar responsabilitatea acestui conflict revine în întregime lui Putin.
Dar Macron a mai spus că mai este timp ca diplomația și dialogul să intre în preocupările Rusiei, cu includerea intereselor sale. Totuși, discuția nu poate avea loc „sub control rusesc” și trebuie organizată de parteneri internaționali, potrivit sursei citate de CNN.
Macron i-a mai cerut lui Putin să-l respecte pe președintele ucrainean, familia, rudele, oficialii de stat și aleșii, potrivit sursei.
După apelul său cu Putin, Macron a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Unul dintre locuitorii orașului-port Mariupol au povestit pentru BBC cum încearcă să supraviețuiască numeroaselor bombardamente rusești care au distrus cartierele rezidențiale și a întrerupt alimentarea cu energie și apă.
„Nu avem nici lumină, nici căldură și nici apă de două zile și nu mai avem aproape deloc mâncare”, a spus Maxim Skorobohach, 27 de ani, un dezvoltator IT care se ascundea în apartamentul bunicilor săi joi dimineață.
„Mâncarea și medicamentele nu mai ajung acum în Mariupol. Guvernul local a încercat să dea pâine și apă, dar imediat a dispărut. Am umplut baia cu apă înainte să se oprească apa. Mai avem vreo cinci litri ", a spus el.
Tânîrul și-a părăsit săptămâna trecută apartamentul, imediat după ce invazia rusă a început. S-a dus la bunicii săi, care au peste 80 de ani și nu își pot părăsi apartamentul de la etajul șase, în centrul orașului.
Bărbatul mai arată orașul a fost bombardat non stop. „A fost complet întunericpeste noapte, nu a existat nicio sursă de lumină în afară de explozii. A fost liniște câteva ore, dar apoi în zori a început din nou bombardamentul, din toate directiile. Suntem îngroziți”, a spus tânărul
Guvernele României şi Poloniei au semnat, joi, la Varşovia, un acord privind cooperarea în domeniul industriei de apărare. În plus, o subunitate cu militari polonezi va face parte din grupul de lucru al NATO care va funcționa în România.
„Am obținut acordul premierului polonez ca o subunitate să facă parte din grupul de luptă al NATO din România condus de Franța”, a anunțat joi premierul Nicolae Ciucă la o conferință de presă la Varșovia, după ședința comună de guvern cu executivul polonez.
Premierul Ciucă a spus că cele două guverne vor asigura împreună primirea oamenilor care pleacă din Ucraina.
Premierul Ciucă a arătat că România și Polonia au deja o colaborare militară și că este nevoie de întărirea flancului estic al NATO.
România s-a alăturat, miercuri, demersului comun de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale în legătură cu agresiunea din Ucraina, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.
Este vorba de demersul comun al unor state părţi la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.
La demers participă 39 de state - toate statele membre ale UE, Marea Britanie, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia şi Elveţia.