Două milioane de ucraineni și-au părăsit țara, mulți sunt încă blocați în drum spre granițe sau în orașe asediate. Peste 400 de civili, inclusiv 15 copii, au fost uciși, potrivit Națiunilor Unite, în primele 11 zile ale războiul ordonat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Oficialii ucraineni nu se sfiesc să descrie numeroase atacuri ale armatei Rusiei asupra orașelor asediate drept crime de război.

Atacul din 6 martie asupra civililor din Irpin, la 25 de kilometri de Kiev, documentat video, „sugerează că forțele Rusiei au încălcat obligațiile umanitare internaționale de a nu lansa atacuri care afectează civilii și nu a luat toate măsurile posibile pentru a evita victimele civile”, spune Human Right Watch (HRW).

În 6 martie, timp de mai multe ore, forțele Rusiei au bombardat o intersecție a drumului folosit de civili pentru a se retrage din Irpin, arată HRW. Potrivit autorităților locale, au murit opt civili, printre care doi copii.

Atacul asupra civililor din Irpin a venit în timp ce aceștia rămăseseră de câteva zile fără apă și electricitate, semnala, luni, ministerul britanic al Apărării.

Femei în vârstă, familii cu copii, încearcă de zile la rând să părăsească Irpin, pentru a se retrage la Kiev.

„A căzut o bombă și, în fața ochilor mei, doi copii și doi adulți au fost uciși”, spunea, duminică, primarul din Irpin, Alexandr Markușin. „Erau rezidenți pașnici!”, a adăugat el.

Imagini dramatice din Irpin arată încercarea disperată a localnicilor de a părăsi orașul.

Copii duși în brațe, femei în vârstă transportate cu greu, militari sau chiar jurnaliști care încearcă să ajute.

La sfârșitul săptămânii, autoritățile ucrainene au acuzat Rusia de încălcarea înțelegerilor de stabilire a unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor.

Duminică, Crucea Roșie semnala un nou eșec de evacuare a circa 200.000 de civili din Mariupol. Forțele Rusiei încălcaseră pentru a doua oară un acord de încetare temporară a focului pentru a permite civililor să își părăsească casele.

Marți, în 8 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe a anunțat că forțele Rusiei au bombardat, din nou, rutele de evacuare a civililor din orașul încercuit Mariupol.

„Încetarea focului încălcată! Forțele Rusiei bombardează acum coridorul umanitar de la Zaporojie la Mariupol”, a scris Oleg Nikolenko pe Twitter.

Atacuri asupra zonelor rezidențiale au fost tot mai frecvente după primele zile ale războiului neprovocat, declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie.

Kiev și Harkov au fost printre primele orașe în care zone rezidențiale au devenit ținte directe ale bombardamentelor.

În 28 februarie, mai mult atacuri aeriene au lovit zone rezidențiale din Harkov, făcând zeci de victime.

În ziua următoare, centrul orașului istoric, cel mai mare oraș al Ucrainei după Kiev și un important centru cultural și academic, era bombardat violent.

Victimele în rândul civililor au apărut foarte repede.

Date oficiale ale Națiunilor Unite, considerate o estimare, arată că până duminică muriseră 406 civili, printre care 15 copii. Alți peste 800 de ucraineni au fost răniți în atacurile armatei Rusiei.

Rusia pretinde că nu ar ataca civili, dar bombardamentele au avut drept țintă zone rezidențiale (în Kiev, cinci persoane au murit după ce un turn de televiziune a fost bombardat acum o săptămână) și civili care încercau să fugă din calea armatei Rusiei încă din primele zile ale atacului ordonat de Vladimir Putin.

Imagini sfâșietoare din 25 februarie arată împușcăturile asupra unei mașini civile, filmate de un bărbat al cărui tată a murit.

Atacurilor militare asupra civililor li se adaugă încercările disperate de supraviețuire în adăposturi, în orașe care rămân fără alimente sau fără curent.

Copii internați în spitale au fost transferați în subsol de teama bombardamentelor. Bolnavii din orașele asediate au rămas fără tratamente, iar evacuarea bolnavilor este o provocare serioasă în condiții de război și cu drumuri blocate de valul de refugiați.

Zeci de mii de oameni s-au înghesuit în gări și la granițe pentru a-și salva viața. Bărbații ucraineni nu mai pot părăsi țara încă din 25 februarie, când a fost decretată mobilizarea militară generală.

Niciun bărbat între 18 și 60 de ani nu a mai putut pleca. Despărțirile au fost trăite în gări, dar și la granițe.

La granița Ucrainei cu România, la Vama Siret, corespondentul Europa Liberă România a întâlnit-o pe Alexandra Masiuchevici, din Kiev, care se pregătea să-și ia rămas bun de la tatăl ei.

Așteapta în mașină de trei zile ca să poată ajunge la granița cu România.

Ucrainenii care au reușit să fugă din Ucraina, două milioane până în 8 martie, au ajuns în Republica Moldova, România, Ungaria, Polonia și Slovacia. Unii au rămas în aceste țări, mulți au plecat spre alte țări.

Cel mai mare număr de refugiați din Ucraina s-au îndreptat până acum spre granița cu Polonia, scrie Reuters. Este vorba despre 1,2 milioane de persoane, potrivit datelor anunțate, în 8 martie, de Poliția poloneză de frontieră, adică 3% din populația Poloniei.

Un număr impresionant de refugiați, raportat la populația a înregistrat și Republica Moldova. Aproximativ 250 de mii de refugiați au intrat în Republica Moldova după invazia rusească în Ucraina, jumătate dintre ei fiind în tranzit.

În România, au intrat până marți 291.081 de cetăţeni ucraineni şi au ieşit 208.863, potrivit Poliției de frontieră.

Cozile de mașini care au încercat să intre în România s-au întins zile la rând pe zeci de kilometri. În România, refugiații sunt așteptați în continuare de voluntari și reprezentanți ai autorităților.

Unii dintre ei au plecat spre București, alții spre granița cu Ungaria. Cei mai mulți nu intenționează să rămână în România. Până acum, 3.469 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România.