Inițiatorul amendamentului a explicat că și-a retras amendamentul, introdus pe 1 martie, întrucât pentru că a fost „interpretat eronat”.
Deputatul Cătălin Manea nu este însă singurul promotor al proiectului de lege, devreme ce inițiativa a trecut de comisa de învățământ, condusă de președinta, Elena Intotero de la PSD și de vicepreședintele, Valeriu Atanasiu de la PNL, iar din totalul de 25 de membri opt sunt de la PSD și șapte sunt de la PNL.
Reprezentanții USR în Parlament au semnalat că proiectul de lege ar fi fost introdus fraudulos, într-un raport final al Comisiei de Învățământ ce viza o lege privind „educația copiilor defavorizați”.
Întrebat de ce a introdus amendamentul ca parte a unui proiect de lege cu care aparent nu avea nicio legătură, Manea a răspuns că „nu este nimic în neregulă” cu această decizie, potrivit Edupedu.
„Azi a fost strecurat șmecherește în comisia de învățământ un amendament care îi scoate basma curată pe toți cei care au plagiat doctorate înainte de 2011, fără nicio legătură cu proiectul discutat în comisie (educația copiilor defavorizați). Prim-ministrul Ciucă, ministrul Câmpeanu și mulți alții ar scăpa de griji. Suntem cu ochii pe voi! Colegul Andrei Miftode s-a prins de această manevră”, a scris deputatul USR Ionuț Moșteanu pe pagina sa de Facebook pe 7 martie.
Amendamentul a fost introdus după ce legea trecuse de comisia de specialitate, dominată de PNL si PSD.
USR a afirmat ulterior marți, 8 martie, că proiectul de lege ce îi amnistia pe plagiatori a fost blocat în plen și retrimis la Comisia de Învățământ.
Cine ar fi beneficiat de pe urma amendamentului
Amendamentul l-ar fi vizat în primul rând în mod direct pe premierul Nicolae Ciucă, acuzat în luna ianuarie a acestui an că și-a plagiat lucrarea de doctorat, susținută și publicată în 2003, potrivit Press One.
Lucrarea acestuia a fost susținută la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” în domeniul securității.
În analizarea tezei sale de doctorat, Press One a transmis că peste 94% din conținutul acesteia provine din lucrări nedigitalizate, ce nu pot fi depistate de softul antiplagiat, care ar trebui să prevină astfel de incidente.
Ulterior, Parchetul General a deschis dosar penal în cazul tezei de doctorat a premierului Ciucă.
Și foștii premieri PSD ai României, Victor Ponta și Sorin Grindeanu, ar fi putut beneficia de pe urma amendamentului, acuzați și ei că și-ar fi plagiat tezele de doctorat.
În iulie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că teza de doctorat a lui Victor Ponta a fost plagiată, respingând recursul inițiat de avocații acestuia. Ca urmare, Ponta și-a pierdut titlul de doctor în drept.
Universitatea „Carol I” a mai fost, în trecut, centrul mai multor controverse cauzate de plagierea tezelor de doctorat de către alți demnitari români.
Emilia Șercan și Iulia Marin, jurnaliste la Press One, au descoperit în noiembrie 2015 plagiatul comis de Petre Tobă, chestorul de poliție la vremea respectivă și absolvent de doctorat al Universității „Carol I”.
Tobă și-a plagiat aproape două treimi din teza sa de doctorat (250 din cele 390 de pagini), susținută și publicată în 2010, au scris jurnalistele.
La doar 6 luni distanță, în mai 2016, Șercan și Marin au descoperit că Florentin Costel Pandele – primarul orașului Voluntari și absolvent, de asemenea, al Universității „Carol I” – și-a plagiat o treime din teza de doctorat, prezentată în 2008, obținând titlul de doctor în Științe Militare.
Titlurile de doctori ale celor doi au fost ulterior retrase.
După scandalul cauzat de plagierea lucării lui Victor Ponta, universitățile de prestigiu din România au introdus softuri antiplagiat.
