Rusia a plătit vineri, cu două zile întârziere, dobânzi de 117 milioane de dolari. Erau primele scadențe pe care le avea de la începutul războiului început în Ucraina, iar plata era văzută de economiști drept un prim test al capacităţii Rusiei de a-şi achita datoria externă.
Neplata acestei scadențe în dolari în perioada de grație de 30 de zile ar fi făcut ca Rusia să-și încalce obligaţiile faţă de creditorii străini pentru prima dată din 1918, după Revoluția Bolșevică, scrie The Wall Street Journal.
Luni a fost pentru a doua oară în ultimele zile când Rusia pare să fi evitat intrarea în incapacitate de plată, scrie Reuters, după plata a 66 de milioane de dolari.
Riscul nu a fost însă eliminat complet. Următorul test al Rusiei este pe 28 martie, când are de efectuat o plată pentru obligațiuni ajunse la maturitate în valoare de 102 milioane de dolari, iar apoi, pe 31 martie, cu o plată de 447 de milioane de dolari, mai relatează Reuters.
Cea mai mare plată din 2022, care reprezintă de fapt prima rambursare integrală a „principalului”, este de 2 miliarde de dolari și trebuie efectuată pe 4 aprilie.
De ce e importantă ziua de 25 mai
Rusia are de achitat datorii totale în valoare de 4,5 miliarde de dolari până la finalul anului, în timp ce obligațiunile externe aflate în circulație sunt de aproximativ 40 de miliarde de dolari, dintre care jumătate sunt deținute de investitori străini.
„Dacă Putin îți datorează bani, îți urez mult noroc să-i colectezi”, scrie finanțistul american Jay Newman, într-un editorial publicat de Wall Street Journal la începutul acestei luni.
Mulți investitori au scăpat de obligațiunile rusești la începutul invaziei, deoarece sancțiunile americane prevăd o „scutire” până pe 25 mai pentru tranzacțiile cu obligațiuni rusești, însă altele care ajung la scadență după această dată și până la finalul anului sunt în valoare de circa 2 miliarde de dolari, arată Reuters.
Unul dintre investitorii care a cumpărat astfel de obligațiuni a declarat pentru WSJ sub anonimat că e logic ca SUA să permită plățile în dolari, deoarece banii pe care Rusia îi cheltuiește pentru rambursarea datoriilor externe reprezintă mai puțini dolari pe care Kremlinul îi are la dispoziție.
„Scutirea” este de fapt o excepție a Biroului american pentru controlul activelor străine (OFAC), care arată că persoanele din SUA pot să primească dividende și plăți de obligațiuni pentru titlurile rusești de la Ministerul de Finanțe, Banca Centrală sau Fondul Național de Investiții, instituții rusești supuse sancțiunilor.
Directorul general al companiei de consultanță TS Lombard, Christopher Granville, consideră că vor urma și alte scutiri din partea OFAC, pentru că și în acest mod economia Rusiei va fi afectată: „Plățile vor afecta Rusia prin faptul că vor consuma din rezervele lor de valută”.
Ce efecte va avea un „default” al Rusiei?
Economiștii spun că, teoretic, o incapacitate de plată a datoriei rusești ar avea cele mai grave consecințe chiar asupra Rusiei. Rubla a pierdut mai mult de jumătate din valoarea sa de la începutul războiului, iar „default-ul” unei părți sau a întregii datorii ar înrăutăți această cifră, consideră Robin Brooks, economist-șef al Institutului de Finanțe Internaționale, citat de ABC News.
Adjuncta directorului general al FMI, Gita Gopinath, a declarat marți pentru Foreign Policy că intrarea Rusiei în incapacitate de plată nu reprezintă „un risc sistemic pentru economia globală”, chiar dacă unele bănci au o expunere mai mare pe piața rusă.
„Dacă ar exista un default, cred că efectul direct asupra lumii ar fi destul de limitat, deoarece cifrele pe care le analizăm sunt relativ mici dintr-o perspectivă globală”, a spus prim-directorul general adjunct al FMI.
Ea a completat că o intrare în incapacitate de plată ar avea consecințe pe termen lung pentru economia rusă, deoarece „reintrarea pe piață nu este ușoară, acest lucru poate dura mult timp”.
De asemenea, directorul general al Fondului Monetar Internațional a declarat la același eveniment organizat de Foreign Policy că războiul din Ucraina va încetini creşterea economiei mondiale, dar nu va provoca o recesiune globală.
Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a mai declarat că unele economii emergente se vor confrunta cu riscul recesiunii, slăbite și ca urmare a pandemiei, iar reducerea livrărilor de cereale din Ucraina şi Rusia vor avea ca rezultat preţuri mai ridicate la alimente.
Ultima criză economică l-a adus pe Putin la putere
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o eventuală intrare în incapacitate de plată ar avea „un caracter complet artificial”, dar că acest lucru va fi evitat deoarece „Rusia dispune de toate fondurile și potențialul necesar pentru a preveni o incapacitate de plată”. „Nu poate exista nicio incapacitate de plată”, a subliniat el.
Dacă Rusia va intra în incapacitate de plată, ar fi pentru prima oară după 1998, o criză care a dus la ascensiunea reală a lui Vladimir Putin către putere.
Actualul președinte a fost numit director al FSB, principalul serviciu de securitate al Rusiei, cu trei săptămâni înainte de intrarea în incapacitate de plată. În decurs de doi ani a ajuns premier și a fost ales președinte.
Banii teoretici ai Rusiei
Banca Centrală a Rusiei a menținut vineri dobânda de bază la 20%, pe care a crescut-o la finalul lunii februarie pentru stabilizarea monedei naționale, care s-a prăbușit în raport cu dolarul.
Analiştii economici estimează că rata inflaţiei va urca la 20%, iar economia Rusiei va scădea cu 8% în acest an, potrivit Reuters.
În teorie, Moscova are rezerve în valută în valoare de peste 630 de miliarde de dolari. Acești bani puteau fi folosiți în mod normal pentru plata datoriilor, dar - după ce a invadat Ucraina - Rusia a devenit cea mai sancționată țară din lume, depășind Iranul.
Sancțiunile impuse de Statele Unite și aliații săi europeni au vizat Banca centrală a Rusiei, băncile comerciale, liderii politici și oligarhii ruși.
Mulți economiști estimează că Rusia nu mai poate folosi circa două treimi din rezervele în valută, iar o analiză a Trezoreriei britanice arată că sancțiunile împing Rusia spre „o catastrofă economică”, relatează Bloomberg miercuri.
Ca măsură de întărire a rublei, Vladimir Putin a anunțat miercuri că Rusia nu va mai accepta plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către Uniunea Europeană, relatează AFP. Președintele rus a cerut ca într-o săptămână să fie în funcțiune un nou sistem de plăţi în ruble.
Cât de afectată va fi România?
Economistul Dragoș Cabat spune că intrarea Rusiei în incapacitate de plată îi va crește costurile de finanțare, dar că România nu are de ce să se teamă.
„Noi nu suntem considerați o economie așa mare ca Rusia, dar de obicei, în cazul în care default-ul unei țări emergente apare pe fondul unei crize economice și există risc de propagare, ai de ce să te temi. În cazul acesta este un default arbitrar”, a spus Cabat, pentru Europa Liberă.
Economistul a explicat că, dacă va avea loc, va fi un „default tehnic”, deoarece Rusia ar avea banii pentru achitarea datoriilor, însă banii sunt blocați de sancțiuni.
„E un default tehnic, dar nu e 'real' și atunci nu sunt temeri. Temerile (pentru economia României, n.red.) sunt din cauza situației de război, situației economice, a inflației și așa mai departe, dar nu din cauza asta”, a completat Dragoș Cabat.
El a mai spus că un factor de îngrijorare l-ar putea constitui schimbul comercial dintre România și Rusia, dar că chiar și așa „problemele noastre sunt mai degrabă interne, decât externe”.
România avea în primele 11 luni ale anului trecut un deficit comercial de 1,9 miliarde euro în raport cu Rusia. Valoarea totală la importurilor se ridică la 2,83 miliarde euro, în timp ce exportăm bunuri în valoarea de 942 milioane euro, arată datele INS publicate de HotNews.
Poate Rusia să-și plătească datoria în ruble?
Rusia ar putea încerca să plătească pentru obligațiunile sale în ruble. Ministerul de Externe de la Moscova a declarat că ar plăti investitorii internaționali în ruble dacă ar fi împiedicată să le plătească în dolari sau euro.
Majoritatea datoriilor Rusiei trebuie plătite în dolari sau euro, dar acordurile de îndatorare permit utilizarea unor monede diferite, caz în care plata în ruble ar putea fi acceptabilă, arată o analiză BBC.
Acest lucru ar depinde de faptul dacă plata în ruble ar avea aceeași valoare ca și suma inițială în dolari sau euro pe care o așteptau investitorii.
Investitorii din Rusia au văzut cum valoarea investițiilor lor s-a prăbușit în ultimele zile. Pentru mulți dintre ei, problema a fost rapiditatea cu care Rusia a căzut în dizgrație, care le-a lăsat puțin timp să reacționeze prin vânzarea participațiilor pe care le aveau.
Agenția de rating Moody's afirmă că, pe o scară de 21 de puncte, care indică cât de fiabilă este o țară ca loc de investiții, ratingul Rusiei este al doilea cel mai scăzut și ar putea scădea și mai mult.
Potrivit sursei citate, acest rating înseamnă că este de așteptat ca Rusia să intre în incapacitate de plată. Moody's îi avertizează pe investitorii din Rusia că ar putea pierde între 35% și 65% din bani.
Va fi exclusă Rusia din G20?
Administrația americană pregătește noi sancțiuni, de această dată împotriva a peste 300 de membri ai Dumei de stat, camera inferioară a Parlamentului. Urmează ca președintele american Joe Biden să facă anunțul joi, în coordonare cu Uniunea Europeană și Grupul celor șapte națiuni industrializate (G7), din care Rusia a fost eliminată ca urmare a anexării Crimeei din 2014.
De asemenea, odată cu invazia în Ucraina din acest an, SUA și partenerii occidentali iau în calcul să excludă Rusia din G20 - grupul celor douăzeci de economii majore, relateză Reuters miercuri.
Există însă probabilitatea ca propunerea să fie respinsă de ceilalți membri ai grupului, din care mai fac parte China, India ori Arabia Saudită. Pe de altă parte, Vladimir Putin intenționează să participe la summitul G20 programat să aibă loc în acest an în Indonezia, deși unele țări ar lua în calcul suspendarea întâlnirii.
