România are stocuri suficiente de alimente, dar e posibil ca, anul acesta, producția să fie puțin scăzută, subliniază ministrul Agriculturii în interviul acordat Europei Libere.
„Nu trebuie să ne panicăm”, le transmite Adrian Chesnoiu românilor. Demnitarul spune că agricultura românească produce mai mult decât poate populația consuma și dă asigurări că seceta anunțată de meteorologi pentru anul acesta nu va afecta prea mult culturile.
Pe plan politic, cât privește o posibilă vulnerabilizare a coaliției după demisia lui Florin Cîțu de la șefia PNL, Adrian Chesnoiu vede în asta un pas în față pentru agricultura românească. „În ultimii doi ani agricultura nu a contat aproape în guvernarea României”, spune ministrul.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre prețuri și producție: „E posibil să înceapă să se estompeze acest nivel de fluctuație a creșterilor, pentru că începe să se stabilizeze și situația economică și situația politică. Producția poate fi mai mică, dar nu putem evalua acum. E o vorbă din popor: poți să vinzi grâu sau porumb atunci când îl ai în hambar”;
- Despre incendierile intenționate: „Se fac controale, se sesizează la 112 incendierea unui teren agricol, se face o cercetare la fața locului și cei care se dovedește că și-au incendiat suprafața de teren pierd subvenția”;
- Despre culturile afectate de secetă: „În peste 85 la sută din suprafața agricolă a țării, culturile sunt în momentul de față în regulă, nu au fost afectate, dar sunt zone din estul țării care au fost afectate”;
- Despre relația cu premierul Nicolae Ciucă: „Colaborez foarte bine cu premierul Nicolae Ciucă. Cel puțin eu, din punctul de vedere al agriculturii, pot să fiu mult mai bucuros. În ultimii doi ani, agricultura n-a contat. Acum, agricultura are un loc aparte”;
- Despre Florin Cîțu: „Am o dezamăgire personală. Atunci când nu înțelegi că agricultura României este un sector vital în arhitectura statală, în asigurarea securității tale naționale, nu poți să înțelegi ceea ce trebuie să faci în calitatea ta de prim-ministru”;
Europa Liberă: Agricultura României și seceta de anul acesta, vorbim despre precipitații mult mai puține față de anii trecuți. 2022 e un an secetos?
Adrian Chesnoiu: Cifrele pot arăta anumite disfuncționalități sau anumite modificări ale cantităților de precipitații căzute față de normalul perioadei sau față de necesarul din agricultură. E clar că nu putem vorbi de un an în care necesarul de apă e îndestulător pentru culturile agricole. În schimb, nu trebuie să ne gândim la anul 2022 ca la un an secetos.
Prin comparație, anul 2020 a fost unul dintre anii cei mai secetoși, în care culturile agricole au avut foarte mult de suferit. Este o diferență majoră între ceea ce se întâmplă acum și ce s-a întâmplat atunci.
Din analiza noastră săptămânală, gradul de răsărire a culturilor la nivel național este de peste 85 la sută. Nu putem vorbi încă de o secetă sau de afectare majoră a culturilor agricole. În privința culturilor de păioase, de grâu, peste 92 la sută din suprafața agricolă a țării este răsărită sau are un grad de răsărire satisfăcător.
Sunt câteva județe, într-adevăr, din estul țării, mă refer la Vaslui, la Iași, chiar și la Galați, pe anumite tipuri de culturi, cum ar fi rapița, unde au fost probleme la răsărire. La culturile de toamnă, însă, e timp necesar pentru a fi înlocuite cu culturi de primăvară sau chiar cu alte tipuri de culturi, care să vină să-i sprijine pe fermieri în vederea recuperării suprafețelor afectate.
Chiar și așa, România este o țară care, și în cele mai grele situații din punct de vedere climateric, a reușit să-și asigure necesarul de consum intern cu grâu și principalele culturi agricole. Vă dau exemplul anului 2020 când a fost calamitată o suprafață de peste un milion de hectare agricole. La cultura de grâu am reușit să obținem o producție de 6,5 milioane de tone. S-a întâmplat în unul dintre cei mai proști ani și secetoși ani din istoria ultimilor 25 de ani.
Necesarul de consum la grâu în România este de 4,3 - 4,5 milioane de tone. Iată că, și în cel mai secetos an, am reușit să avem un excedent de aproape două milioane de tone. Deci, nu trebuie să ne panicăm.
Europa Liberă: Sunt fermieri care trag un semnal de alarmă și vorbesc despre culturi compromise.
Adrian Chesnoiu: Sunt părți de culturi compromise sau anumite zone unde cantitatea de precipitații nu a fost suficientă pentru ca acele culturi să răsară, dar noi vorbim de o suprafață agricolă de 9,4 milioane de hectare teren arabil.
Sigur, fermierul acela, dacă are 2.000 de hectare și au fost calamitate toate sau nu a avut un grad de răsărire satisfăcător pe toate, el își spune oful lui. Dar la nivel național, peste 85 la sută dintre culturi nu sunt în risc de pierdere de producție în momentul de față.
În peste 85 la sută din suprafața agricolă a țării, culturile sunt în momentul de față în regulă, nu au fost afectate, dar sunt zone din estul țării care au fost afectate. Am avut un grad satisfăcător al nivelului de apă în sol la culturile de toamnă și chiar dacă nu au căzut precipitații și am avut o iarnă fără precipitații, rezerva de apă din sol s-a păstrat și iată că aceste culturi sunt în momentul de față la un nivel optim de producție.
Eu le transmit românilor un mesaj foarte clar: să nu facă stocuri pentru că uleiul se perimă. Orice producător conștient își protejează cota de piață, lucru pe care românii l-au făcut.
Europa Liberă: Avem stocuri suficiente de alimente?
Adrian Chesnoiu: Panica la care am asistat a fost o reacție nejustificată, bazată în principal pe emoția socială. După doi ani de pandemie, criza din energie și criza gazelor naturale au creat un efect de bumerang și un efect de bulgăre de zăpadă. A fost o reacție de emoție, amplificată de sentimentul de panică, cum că am putea rămâne fără stocuri.
România are stocuri. La floarea soarelui, noi producem anual peste trei milioane de tone de semințe. Aproape două milioane de tone se procesează în România, o parte - 800 de mii de tone pentru realizarea uleiului brut sau rafinat pentru export și 1,2 milioane de tone de semințe procesate în România pentru necesarul de consum intern.
Producătorii români de ulei de floarea soarelui dețin o cotă importantă pe piața de ulei din România și nimeni nu dorește să-și piardă această cotă de ulei. Și atunci, primul lucru pe care îl fac un procesator și un producători de ulei e să își asigure stocurile pentru necesarul de consum pe un an de zile.
Eu le transmit românilor un mesaj foarte clar: să nu facă stocuri pentru că uleiul se perimă. Orice producător conștient își protejează cota de piață, lucru pe care românii l-au făcut.
Europa Liberă: Greu de crezut că nu o să reapară această panică în contextul actual.
Adrian Chesnoiu: Nu cred că va reapărea, pentru că oamenii s-au convins. După acel boom în care prețurile crescuseră nejustificat o zi, oamenii și-au dat seama că au plătit mai mult pentru un produs de care nu aveau nevoie în cămara proprie. Oamenii au înțeles că trebuie să nu mai reacționeze emoțional.
România va avea o suprafață de floarea soarelui suficient însămânțată în această primăvară. Evident că toate costurile la îngrășăminte impactează oarecum activitatea agricolă, dar venim cu măsuri, cu programe de sprijinire a fermierilor, astfel încât să păstrăm producția cât mai aproape de optimul maximal pe care îl poate obține România.
Fermierii mari au văzut că începe creșterea prețului la îngrășăminte și au făcut stocuri din timp, din perioada verii, astfel încât să aibă pe toată durata anului agricol 2021-2022. Nu cred că vor rămâne suprafețe nefertilizate anul acesta. Cel mult, putem vorbi de o diminuare a cantității optime de îngrășăminte.
Europa Liberă: Fermierii găsesc greu îngrășăminte, fertilizatori, în contextul războiului. Cât îngrășământ am importat? E suficient?
Adrian Chesnoiu: Pentru anul agricol 2021-2022, avem peste două treimi din necesarul de îngrășăminte deja aprovizionat. Fermierii mari au văzut că începe creșterea prețului la îngrășăminte și au făcut stocuri din timp, din perioada verii, astfel încât să aibă pe toată durata anului agricol 2021-2022.
Am deblocat funcționarea unei comisii interministeriale care a acordat dreptul de punere pe piață a fertilizanților proveniți din țări terțe. Am reușit, în felul acesta, până astăzi, să autorizăm peste 100 și ceva de operatori, de furnizori de îngrășăminte și de produse noi pe piața românească.
Nu este suficient niciodată dar, din discuțiile mele cu fermierii, anul acesta suntem oarecum asigurați. Trebuie să reluăm producția de îngrășăminte în România. Avem patru combinate care pot funcționa. Unul dintre ele este Azomureș, unde a fost o decizie de suspendare a activității.
Europa Liberă: Când va relua activitatea Azomureș?
Adrian Chesnoiu: Să sperăm cât mai repede. Suntem în discuții permanente cu ei, atât eu, ca ministrul al Agriculturii, cât și colegii mei, Florin Spătaru, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Energiei. În momentul în care se va identifica o sursă disponibilă de gaz, sunt absolut convins că cei de la Azomureș vor relua activitatea.
Europa Liberă: Cât la sută din suprafața terenurilor agricole va rămâne nefertilizată anul acesta?
Adrian Chesnoiu: Nu cred că vor rămâne suprafețe nefertilizate anul acesta. Cel mult, putem vorbi de o diminuare a cantității optime de îngrășăminte, dar și aici depinde foarte mult de strategia pe care fiecare fermier o are. În ciuda prețurilor crescute la fertilizanți, cererea a fost destul de mare. Din evidențele pe care le avem noi, nu cred că vor fi suprafețe însemnate care vor rămâne nefertilizate.
Europa Liberă: Producția va fi mai mică anul acesta?
Adrian Chesnoiu: E posibil să fie puțin mai mică, dar nu putem evalua. E o vorbă din popor: „poți să vinzi grâu sau porumb atunci când îl ai în hambar”. Activitatea agricolă este o activitate cu foarte mulți factori de risc externi. În agricultură nu poți să faci estimări. Ce poate face un fermier și ce putem face noi, la minister, e să realizăm tot ceea ce ține de noi, astfel încât să ne asigurăm că am luat măsurile pentru a optimiza randamentul producțiilor agricole.
Nu vor rămâne suprafețele neînsămânțate, astfel încât să putem vorbi aici de un risc. Altfel, vom vedea cum va evolua situația climaterică.
Europa Liberă: La ce culturi am putea avea o producție mai mică?
Adrian Chesnoiu: Nu putem să evaluăm în momentul de față. Nu e finalizată însămânțarea la toate culturile de primăvară. Abia după ce le vom avea însămânțate, vom putea să știm ce suprafețe s-au cultivat. Dar noi am făcut o evaluare din cantitatea de semințe achiziționate pentru campania agricolă de primăvară. Cantitatea de semințe comercializată este necesară și suficientă pentru cultivarea întregii suprafețe.
Deci, nu vor rămâne suprafețele neînsămânțate, astfel încât să putem vorbi aici de un risc. Altfel, vom vedea cum va evolua situația climaterică. Noi am luat deja și măsurile administrative necesare. Acolo unde avem suprafață viabilă de irigații, am introdus apa pe canale, la cererea fermierilor. Am fost pregătiți de la 1 martie deși, de obicei, se introducea apa pe canale după 1 aprilie. Din 19 martie a fost prima umplere în județul Timiș, apoi am continuat în județele Călărași și Ialomița, toate județele unde sunt suprafețe viabile de irigat.
Europa Liberă: Spuneau așa fermierii pentru Europa Liberă: Guvernul ar trebui să se ocupe de un plan serios de irigații. Sunt pesimiști, cred că șansele sunt mici, mai ales acum. Ce le transmiteți?
Adrian Chesnoiu: Sunt pesimiști pe baza a ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani. În ultimii doi ani, agricultura nu a contat aproape în guvernarea României. Am avut un plan național de redresare și reziliență în care agricultura are zero eurocenți alocați și acesta este lucrul care i-a demoralizat foarte tare pe fermieri.
Eu am venit cu un angajament ferm: să repornim motoarele agriculturii românești din perspectiva administrativă și a deciziilor pe care un guvern le poate lua. Am majorat bugetele alocate Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care realizează lucrările de îmbunătățiri funciare, deci infrastructura de irigații. Am alocat acolo aproape 300 de milioane de lei pentru anul 2022.
Am mai venit cu un concept nou, acela al sistemelor de irigații la nivel de ferme, sistemul de irigații locale. Am alocat o sumă consistentă, 400 de milioane de euro pentru irigații, din care 300 milioane se vor duce pentru infrastructura secundară și 100 de milioane se vor duce pentru aceste sisteme de irigații noi.
Europa Liberă: Concret, anul acesta cât putem să irigăm și cât vom iriga anul viitor?
Adrian Chesnoiu: Suprafața viabilă în momentul de față este de aproximativ 1,3 milioane de hectare. În general, se ridică undeva la 700 de mii de de hectare. Eu cred că, până la finalizarea programului nostru de investiții în irigații, o să ajungem la o suprafață de aproape două milioane de hectare.
Europa Liberă: Cât vor mai crește prețurile, domnule ministru?
Adrian Chesnoiu: Noi, la Ministerul Agriculturii, nu facem prețuri. Prețurile ne afectează și pe noi. Una a fost luna decembrie 2021, când am creionat bugetul pentru anul 2022 și alta este realitatea actuală, unde inflația, nivelul prețului la gaze și la energie ne-au afectat sectoare importante de activitate.
Vă dau un exemplu: creșterea puilor, avicultura. Aici avem o problemă, pentru că în lunile de iarnă, în producția puilor de carne, trebuie asigurată o anumită temperatură constantă, 33 de grade la piciorușul puiului. Dacă prețul la gaze a explodat, acel produs va avea o parte din costurile de producție transferată în costul lui de produs finit, cu care este comercializat către consumatorul final. De aceea, noi trebuie să ne asigurăm că păstrăm nivelul de producție constant.
Asta este politica Ministerului Agriculturii. Celelalte ministere și Guvernul României, în ansamblul său, trebuie să vină cu măsurile economice de susținere a populației, astfel încât să poată face față acestor creșteri.
Europa Liberă: Ce-ar putea costa mai mult? Carnea, legumele, fructele?
Adrian Chesnoiu: E posibil să înceapă să se estompeze acest nivel de fluctuație a creșterilor, pentru că începe să se stabilizeze și situația economică și situația politică. În momentul în care primești un șoc pe o piață liberă, ea reacționează și apar acele fluctuații. În momentul în care apare stabilitatea, odată cu plafonarea prețurilor la gaze și energie, ai o oarecare predictibilitate.
Europa Liberă: Ce le spuneți celor pentru care coșul minim de alimente e o problemă zilnică. Ce soluții pe termen lung aveți?
Adrian Chesnoiu: Avem în vedere o propunere, la Partidul Social Democrat, de majorare a nivelului tichetelor. Vorbim și de măsurile economice, acele vouchere pentru cei din categoria persoanelor care nu pot să-și asigure coșul de alimente zilnic, cu tichetele valorice de 50 de euro pentru fiecare familie. Toate aceste măsuri economice ale Guvernului vin să sprijine cetățenii să depășească această perioadă.
Europa Liberă: În 2019, înainte de pandemie, potrivit World Vision, 11% dintre copiii români mergeau la culcare fără să mănânce. Care sunt soluțiile?
Adrian Chesnoiu: Sunt situații complicate peste care trebuie să trecem împreună. Să știți că unul dintre rapoartele care ne-a mobilizat să intrăm la guvernare a fost și cel determinat de scăderea puterii de cumpărare a populației și a situației critice în care se află România per ansamblu.
Am ales să intrăm în actul de guvernare într-un moment extrem de complicat și am făcut-o doar călăuziți de faptul că știm că putem să schimbăm lucrurile acestea.
Europa Liberă: Și în cât timp acești oameni o să o ducă mai bine?
Adrian Chesnoiu: Asta depinde și de durata acestei coaliții și a posibilităților de a face lucruri. Peste noapte, nimeni nu le poate face. E o perioadă complicată, uitați-vă ce se întâmplă în jurul nostru, în state cu economii mult mai puternice decât România. Eu sunt convins că, prin tot ceea ce facem în această coaliție de guvernare, vom reuși să trecem cu bine peste perioada critică în care ne aflăm.
Europa Liberă: România este lider european în momentul acesta la exportul de cereale în contextul războiului. Cum stăm?
Adrian Chesnoiu: Rusia și Ucraina erau două state care exportau aproape 30% din cantitatea totală de cereale la nivel global. Aceste două surse de origine pentru cereale dispărând, România este unul dintre cei mai mari producători agricoli din Uniunea Europeană. România, Franța, Germania sunt state care produc foarte mari cantități de cereale.
România are o agricultură performantă, producem mult mai mult decât consumăm în intern. România produce într-un an agricol bun 11 milioane 500.000 de tone de grâu. Necesarul de consum este de aproape 4,5 milioane de tone, rămâne o diferență de aproape 7 milioane de tone de grâu, de cereale, pe care fermierii trebuie să le valorifice și nu le pot valorifica la intern, pentru că necesarul de consum este asigurat și atunci sursele sunt către extern.
Vizăm integrarea producției primare măcar într-un lanț de valorificare. Este evident că nu putem procesa dintr-odată în România cele șapte milioane de tone excedentare, dar trebuie să creștem cantitățile procesate. Am luat o primă măsură ca, de anul viitor, din exercițiul financiar viitor, să finanțăm capacități de procesare mai mari, mai viabile, mai competitive din punct de vedere economic. Asta pentru a face față competiției externe și România poate face lucrul acesta.
Nu putem să spunem cât am exportat de când a început războiul. În piața cerealelor, contractele se derulează pe o perioadă de 60 - 90 de zile. O bună parte din cantitățile de cereale care se exportă în această perioadă au fost contractate de operatorii economici încă din decembrie, încă din ianuarie, când nu vorbeam de război. Dar cantitățile de cereale exportate rămân aproximativ constante.
Eruopa Liberă: Incendierile intenționate: își pierd sau nu fermierii subvențiile dacă își incendiază pământul?
Adrian Chesnoiu: E un protocol încheiat între Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, între APIA și Ministerul de Interne prin IGSU și Garda de Mediu. Sunt obligații pe care noi ni le-am asumat ca stat membru și incendierea terenurilor agricole este interzisă la nivel european. Fermierii care-și incendiază suprafețele de teren, pe care le declară pentru subvenție la APIA, vor pierde subvenția.
Se fac controale, se sesizează la 112 incendierea unui teren agricol, se face o cercetare la fața locului și cei care se dovedește că și-au incendiat suprafața de teren pierd subvenția. Dacă, în urma verificărilor care se fac pe teren, se constată că și-au incendiat în mod intenționat suprafața respectivă de teren, pierd subvenția.
Europa Liberă: Ce impact poate avea în agricultură majorarea din nou a dobânzii cheie de către BNR?
Adrian Chesnoiu: Noi am venit cu un pachet de măsuri pentru susținerea fermierilor și unul dintre aceste pachete vizează exact această zonă de finanțare. Am promovat programul Rural Invest, care este un program în care statul român susține dobânda și cheltuielile aferente unui credit, pe care fermierii îl contractează la bancă, tocmai în ideea de a sprijini acești fermieri. Susținem toate costurile de creditare pe o perioadă de 24 de luni și, în măsura în care se încadrează în condițiile de creditare, primesc un grant de rambursare de 10 la sută din valoarea totală a creditului.
Practic, acoperim toate costurile de finanțare pe întreaga durată a creditării. E un program care a venit în preîntâmpinarea unor astfel de decizii ale BNR, care ar fi putut dezechilibra din nou fermierii români.
În ultimii 2 ani, agricultura n-a contat pentru guvern și lucrul acesta este definitoriu. Atunci când nu înțelegi că agricultura României este un sector vital în arhitectura statală, în asigurarea securității tale naționale, nu poți să înțelegi ceea ce trebuie să faci în calitatea ta de prim-ministru.
Europa Liberă: Spuneați că românii o vor duce mai bine în funcție de cât durează coaliția. Cum funcționează coaliția în momentul de față?
Adrian Chesnoiu: În momentul de față, foarte bine. Vorbesc în nume personal, dar și din ceea ce pot să constat din activitatea noastră ca echipă guvernamentală. Avem o relație foarte bună cu premierul Nicolae Ciucă. Cel puțin eu, din punctul de vedere al agriculturii, pot să fiu mult mai bucuros.
În ultimii doi ani, agricultura n-a contat. Acum, agricultura are un loc aparte. Toate propunerile pe care i le-am făcut domnului prim-ministru, în măsura în care ele se încadrează în indicatorii noștri de guvernare, îmbracă forma unor programe de sprijin ale fermierilor. Relația este una foarte bună și colaborarea la fel. Colaborez foarte bine cu premierul Nicoale Ciucă.
Europa Liberă: Care este diferența între Florin Cîțu și Nicolae Ciucă?
Adrian Chesnoiu: Așa cum spuneam, în ultimii doi ani, agricultura n-a contat pentru guvern și lucrul acesta este definitoriu. Atunci când nu înțelegi că agricultura României este un sector vital în arhitectura statală, în asigurarea securității tale naționale, nu poți să înțelegi ceea ce trebuie să faci în calitatea ta de prim-ministru.
Mă bucur că domnul Nicolae Ciucă pune accent pe agricultură și este un susținător al programelor pe care le-am propus în vederea implementării lor în actul guvernamental.
Europa Liberă: Florin Cîțu a stricat relația PNL cu PSD în coaliție?
Adrian Chesnoiu: Noi ne-am asigurat la nivelul Partidului Social-Democrat că vom depune toate eforturile noastre pentru depășirea acestei perioade complicate. S-a văzut clar faptul că, în cealaltă parte, lucrurile nu au stat așa și eu pot spune că am o oarecare dezamăgire personală. Nici în al doisprezecelea ceas, fostul lider al Partidului Național Liberal nu a înțeles ce înseamnă agricultura pentru asigurarea securității alimentare a populației și pentru stabilitatea țării.
Avem un proiect de lege extrem de important pe care l-am inițiat împreună cu colegii mei parlamentari social-democrați, care vizează salarizarea din agricultură și industria alimentară. Parcursese toate etapele administrative și toate etapele legislative în Parlamentul României și a fost blocat intempestiv prin depunerea acelui amendament cu CAS redus la 20 la sută. A făcut practic imposibilă și aplicarea măsurii pentru agricultură și industria alimentară și aplicarea măsurii cu reducerea CAS-ului. Deci, a reușit să blocheze două activități importante pentru societatea românească.
Europa Liberă: Ați primit vreodată explicații?
Adrian Chesnoiu: Cred că pentru a fi un om de stat ai nevoie de cultură organizațională, ai nevoie de o bună pregătire profesională și ai nevoie de înțelegerea mecanismelor naționale și internaționale în care activezi. Eu cred că orice om politic trebuie să aibă aceste calități și trebuie să aibă pregătirea necesară pentru a înțelege ce înseamnă arhitectura statului român.
Europa Liberă: Ce credeți că înseamnă pentru electorat și pentru coaliție faptul că liderul PNL e schimbat la șase luni? Urmează un nou Congres la PNL.
Adrian Chesnoiu: Va fi un prim pas spre un progres mai accentuat în rezultatele guvernării, pentru că premierul Nicoale Ciucă este un susținător al agriculturii, al domeniului agricol și este un bun român. Alături de noi, poate să sprijine societatea și să sprijinim populația să depășim acest moment critic.
La Partidul Social Democrat lucrurile sunt în regulă, este liniște, avem o echipă guvernamentală, din punctul meu de vedere, foarte bună, avem o relaționare excepțională cu conducerea partidului și cu colegii noștri parlamentari.
Cred că a venit vremea ca, după 30 de ani de la Revoluție, în clasa politică să apară și oameni politici, nu numai politicieni.
Europa Liberă: Încrederea românilor în politicieni nu e deloc mare. Cum ar trebui să arate liderii noștri pentru ca românii să o ducă mai bine și încrederea lor în autoritățile statului să crească?
Adrian Chesnoiu: Cred că a venit vremea ca, după 30 de ani de la Revoluție, în clasa politică să apară și oameni politici, nu numai politicieni. Din punctul meu de vedere, diferența între un politician și un om politic este aceea că omul politic are tăria de caracter de a le spune oamenilor realitatea și a nu le promite ceea ce nu poate face. Atunci când li s-a explicat foarte bine situația în care ne aflăm, românii au fost capabili să treacă peste orice.
Noi trebuie să înțelegem că nu suntem o populație, noi suntem un neam. E o diferență majoră. Poate că oamenii și-au pierdut cumva încrederea în clasa politică, pentru că, de foarte multe ori, una s-a prezentat public și alta s-a întâmplat în realitate. Este ca într-o familie. În momentul în care nu există un parteneriat între clasa politică și populație, atunci apar aceste breșe de încredere.
Trebuie să le spunem oamenilor situația exactă și reală în care se află România, ce măsuri luăm pentru îndreptarea situației, care sunt termenele de implementare a acestor măsuri, cine sunt responsabilii. În felul acesta, oferim predictibilitate pentru depășirea unei situații de criză, pentru că trebuie să înțelegem cu toții că ne aflăm într-o situație de criză.
