Declarația aparține secretarului general al NATO și a fost făcută joi după întâlnirea miniștrilor de externe ai alianței, de la Bruxelles.
„Cel mai simplu mod de a pune capăt acestui război este ca președintele Putin să-și retragă toate trupele și să pună capăt războiului și să se așeze (la discuții) și să se angajeze în eforturi diplomatice serioase pentru a găsi soluția”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la finalul reuniunii.
„Dar trebuie să fim realiști, pentru că nu avem indicii că președintele Putin și-a schimbat obiectivul general, și anume de a controla Ucraina și de a obține victorii militare semnificative pe câmpul de luptă”, a completat el.
„Ceea ce vedem este regruparea rusă și repoziționarea forțelor ruse care se deplasează din nordul Ucrainei, dar în același timp mută acele forțe spre est și ne așteptăm la o bătălie mare în Donbas”, a spus șeful NATO.
Din acest motiv, aliații au considerat necesar să ofere și mai mult sprijin Ucrainei, a spus el.
„Acesta este motivul pentru care și aliații impun costuri grele președintelui Putin și Rusiei. Dar, în același timp, suntem pregătiți pentru drum lung. Acest război poate dura săptămâni, dar și luni, și posibil și ani de zile. Și, prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru mult mai mult.”
De asemenea, el a avertizat că atâta timp cât războiul va continua, va exista riscul ca războiul să escaladeze.
„Dacă războiul va dura, atunci riscul este în primul rând pentru poporul Ucrainei, care va suferi mai mult, vom vedea mai multe pagube, mai multe morți și mai multe distrugeri. Dar, desigur, atâta timp cât războiul va continua, va exista riscul de escaladare dincolo de Ucraina. Și tocmai pe asta se concentrează NATO, pentru a preveni acea escaladare”, a arătat șeful NATO.
Declarațiile pe scurt:
- NATO și Aliații sunt „gata să facă mai mult” pentru a oferi mai multe echipamente militare și „își dau seama și recunosc urgența”.
- Nu pot fi oferite detalii despre armele furnizate Ucrainei, dar aliații NATO furnizează o gamă largă de sisteme de arme, inclusiv arme din epoca sovietică și arme moderne.
- NATO și Aliații condamnă cu desăvârșire „crimele îngrozitoare” ale civililor din Bucea și din alte locuri și sprijină eforturile pentru o anchetă internațională.
- Orice distincție între armele „ofensive” și „defensive” este „ciudată”, deoarece Ucraina este cea care se apără împotriva atacurilor invadatorilor.
- NATO își intensifică sprijinul pentru Ucraina în ceea ce privește securitatea cibernetică și va furniza echipamente pentru a ajuta Ucraina să se apere de atacurile chimice sau biologice.
- NATO va ajuta, de asemenea, alte națiuni partenere, inclusiv Georgia și Bosnia-Herțegovina, să-și „consolideze rezistența” și „abilitatea de a se apăra”.
- Lumea trebuie să fie pregătită pentru „pe termen lung”, iar războiul ar putea dura luni sau chiar ani
Fără detalii
Există un singur subiect asupra căruia secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , a spus că nu poate oferi mai multe detalii.
Este vorba de natura exactă sprijinului militar acordat Ucrainei. El a făcut, în schimb, o trecere în revistă a sprijinului acordat Ucrainei din 2014 încoace, de la invadarea Crimeei.
„Înțeleg pe deplin că pui întrebări specifice despre anumite tipuri de arme”, i-a spus șeful NATO jurnalistei de la Al Jazeera, care a cerut detalii mai „specifice” cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei.
„În același timp, cred că este important să înțelegem că nu este cel mai bine să fim expliciți cu privire la acest subiect, dar fiți convinsă că aliații oferă o gamă largă de sisteme de referință. NATO sprijină Ucraina de mulți ani, de la anexarea ilegală a Crimeei și prima invazie a Rusiei (în Ucraina), din 2014, în Donbas. Aliații NATO și NATO au oferit un sprijin semnificativ cu echipamente și au antrenat zeci de mii de soldați. Și apoi, când am văzut informațiile care indică o invazie foarte probabilă, am intensificat (ajutorul) toamna trecută”, a spus Stoltenberg.
Agresiunea Rusiei are un impact global și de lungă durată
„Ceea ce se întâmplă în Ucraina este urmărit îndeaproape în întreaga lume. Am văzut că China nu dorește să condamne agresiunea Rusiei. Și Beijingul s-a alăturat Moscovei pentru a pune sub semnul întrebării dreptul națiunilor de a-și alege propria cale. Aceasta este o provocare serioasă. Sancțiunile introduse de aliații NATO și de partenerii noștri sunt fără precedent și sunt dăunătoare”, a spus Stoltenberg.
El a spus că noua strategie a NATO va ține cont de această schimbare globală și „va oferi un răspuns cu privire la modul în care relaționăm cu Rusia în viitor”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , a mai spus că unele dintre pachetele pentru „ucrainenii curajoși” sunt destinate „apărării caselor și țării și pentru a respinge forțele invadatoare” și includ „intensificarea ajutorului umanitar și a sprijinului financiar”.
„Am discutat ce vom mai face, inclusiv asistență în domeniul securității cibernetice și furnizarea de echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze împotriva amenințărilor chimice și biologice”, a spus Stoltenberg.
NATO va lua măsuri pentru a oferi mai mult sprijin Georgiei și Bosniei-Herțegovina
„Pentru Georgia, ne-am putea spori sprijinul prin pachetul substanțial NATO- Georgia, inclusiv în domenii precum conștientizarea situației, comunicațiile securizate și cibernetica”, a spus Jens Stoltenberg.
„Pentru Bosnia-Herţegovina am putea dezvolta un nou pachet de consolidare a capacității de apărare, iar asistența va fi adaptată, determinată de cerere și furnizată cu acordul deplin al țărilor în cauză”, a adăugat șeful NATO.
El a subliniat că națiuni precum Finlanda, Suedia, Georgia, Bosnia-Herțegovina, Australia și Japonia, toate non-membre NATO, au participat la întâlnire deoarece acțiunile Rusiei au impact global asupra securității globale.
Kuleba: Trimiteți arme acum în Ucraina acum sau mâine va fi „prea târziu”
„Am o singură întrebare pentru ruși: cine sunt acești oameni? De unde vin ei?” Aceasta a fost întrebarea retorică prin care li s-a adresat șeful diplomației ucrainene forțelor ruse invadatoare.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a avertizat joi, la întâlnirea NATO de la Bruxelles, că amploarea oricărui atac rusesc asupra Donbasului le va aminti aliaților NATO de cel de-al doilea război mondial.
„Ori ne ajutați acum - și vorbesc despre zile, nu săptămâni - ori ajutorul tău va veni prea târziu, și mulți oameni vor muri, mulți civili își vor pierde casele, multe sate vor fi distruse. Tocmai pentru că acest ajutor a venit prea târziu”, a spus Kuleba, adresându-se NATO.
La insistențele presei care a dorit să afle detalii specifice despre ajutorul primit de la NATO, că discuția de la NATO nu a fost despre lista de arme pe care le va primi Ucraina, ci mai degrabă despre calendarul livrării acestora.
El a spus că nu are nicio îndoială că Ucraina va avea armele necesare pentru a lupta, dar a atras atenția că multe din victimele din Ucraina au fost posibile pentru că acest ajutor a venit foarte târziu.
„Întrebarea este când. Această discuție nu este despre lista de arme. Discuția este despre calendarul livrării lor”, a spus el.
Lavrov: Kievul a prezentat Moscovei un proiect de acord de pace care conține elemente „inacceptabile”
Lavrov a spus joi că Ucraina a prezentat Rusiei un proiect de acord de pace, dar că s-a abătut de la propunerile asupra cărora ambele părți au convenit anterior.
„O astfel de incapacitate de a ajunge la un acord evidențiază încă o dată adevăratele intenții ale Kievului, poziția sa de a trage de timp și chiar de a submina discuțiile prin îndepărtarea de înțelegerile la care s-a ajuns”, a spus Lavrov, citat de The Guardian.
Rusia va continua totuși discuțiile și va face presiuni pentru a-și asigura propriile cerințe, a spus el.
„În ciuda tuturor provocărilor, delegația rusă va continua procesul de negociere, făcând presiuni pentru propriul proiect de acord care să contureze în mod clar și complet pozițiile și cerințele noastre inițiale și cheie”, a adăugat el.
Kremlinul a spus că discuțiile dintre Moscova și Kiev nu progresează atât de rapid pe cât și-ar dori și a acuzat Occidentul că încearcă să devieze negocierile.
Imediat după declarațiile lui Lavrov, șeful diplomației ucrainene a respins comentariile lui Lavrov.
Podoliak a declarat că Lavrov nici măcar nu a fost implicat direct în negocieri și a spus că declarațiile omologului rus au „semnificație pur propagandistică”.
Podoliak a mai spus că Moscova vrea, de fapt, să distragă atenția de la evenimentele din orașul Bucea, unde Ucraina acuză trupele ruse de uciderea civililor și a adăugat că acest tip de declarații ale Rusiei nu trebuie privite decât în cheie propagandistică.
