Regiunea București-Ilfov are un serviciu de ambulanță subdimensionat raportat la numărul de locuitori. Deficitul de personal din București este cel mai mare din țară, de 64,30%, după cum arată Alis Grasu, managerul Centrului de Ambulanță București-Ilfov.
Serviciile de ambulanță județene au primit ultimele ambulanțe noi în urmă cu trei ani, în 2019, însă în fiecare județ numărul ambulanțelor primite a fost în medie de 20.
Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe și puțini medici raportat la numărul populației deservite.
București -Ilfov: La consultațiile la domiciliu timpul mediu de așteptare este de 2 ore și 48 de minute
„Noi ar trebui să fim mai mult decât dublu decât suntem acum. Avem 1.147 de angajați, adică medici, asistenți, ambulanțieri, operatori și personal administrativ. Ar trebui să fim în jur de 3.000 de oameni. Deficitul de personal la nivel de întreg serviciu de ambulanță București Ilfov, este de 64,30%”, a spus Alis Grasu, managerul Centrului de Ambulanță București-Ilfov. În total, parcul auto de ambulanțe are 295 de mașini.
„Dintre acestea, 126 sunt cumpărate în ultimii trei ani, sunt noi. Mai avem 6 ambulanțe cu o vechime de 8 ani. Avem 163 de ambulanțe mai vechi de 10 ani, dar le ținem în parcul nostru auto să le folosim în continuare pentru a crește capacitatea de intervenție. O parte din mașini sunt păstrate ca mașini de rezervă și înlocuiesc mașinile noi când apare o problemă”, a mai spus Alis Grasu.
Medicul susține că, în aceste condiții, ambulanțele vin repede și respectă timpi de așteptare la urgențele de cod roșu, adică urgențele majore, în care viața pacientului este pusă în pericol.
„În aceste cazuri de urgență majoră, timpul de ajungere este de mai puțin 15 min la peste 95% din cazuri. Urgența de cod roșu nu este afectată pentru că întreaga noastră activitate este făcută astfel încât să protejăm această urgență”, arată medicul. În cazurile mai puțin grave, de cod galben, timpul mediu de așteptare e de o oră și 5 minute.
„La consultațiile la domiciliu, timpii sunt prelungiți, timpul mediu de așteptare este de 2 ore și 48 de minute”, susține Alis Grasu. Medicul spune că toate cazurile preluate prin apelurile la salvare sunt prioritizare în funcție de gravitate.
„Sigur că tot ar trebui să fim mai mulți pentru a scurta timpii de așteptare la urgențele de cod galben și la consultații. În mod normal ar trebui să lucrăm în regim de așteptare, adică echipajele să aștepte apariția cazurilor. Dar acest lucru nu se întâmplă acum pentru că numărul solicitărilor la nivelul regiunii București-Ilfov este foarte mare și atunci cazurile așteaptă eliberarea resurselor”, arată Alis Grasu.
Județul Timiș: „Dacă am avea 60 de posturi de medici tot am fi mai bine”
Situația de la București se regăsește și în județul Timiș, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic decât în Capitală. „Conform normărilor ar trebui să avem 90 de medici și avem 47 de medici în prezent. Dacă am avea 60 de posturi de medici tot am fi mai bine”, arată Florin Crișan, managerul Serviciului de Ambulanță Timiș.
În total sunt 520 de angajați, cu tot cu personalul suplimentar alocat în timpul pandemiei de Covid.
„Avem un număr de 87 de ambulanțe, dar doar 56 sunt funcționale. Foarte multe au probleme, avem două accidentate, altele au accidente mai vechi și nu au mai putut reparate”, a spus Florin Crișan.
Județul Brașov: „Numai 27 de ambulanțe sunt relativ noi”
În județul Brașov, serviciul de ambulanță are un deficit de personal de 53%. Practic, lucrează mult mai puțini oameni decât ar fi necesar. „Avem 317 posturi, dar ocupate 304 posturi, cu tot cu cele 27 de posturi pe care le-am primit în pandemie”, arată David Levente, managerul Serviciului de Ambulanță Brașov.
La nivelului județului sunt 80 de ambulanțe, însă funcționale sunt 60. 20 sunt în stare de casare. „Și din acestea 60, pentru că sunt vechi, vor mai trece la casare, unele au 200.000 km. Numai 27 de ambulanțe sunt relativ noi, cumpărate în 2019”.
Pentru că deficitul de personal și de ambulanțe este mare, medicii ajung în 15 minute doar la urgențele majore. „În starea de alertă, perioada de așteptare a fost și de 2-3 ore la consultațiile la domiciliu, de cod verde”, a spus David Levente.
Deficit de personal de 40% în județul Cluj
Managerul Serviciului de Ambulanță din județul Cluj, Horia Simu, spune că deficitul de personal este de 40%.
„Ar trebui ca ambulanța să aștepte urgența și nu invers. Atunci am sta bine. Acum avem 380 de angajați, dar populația e de aproximativ 700.000. În total, avem 23 de ambulanțe. Pe tură avem 13 mașini pe Cluj-Napoca și 10 pe raza județului. În condițiile astea, prioritar este codul roșu. Ajungem la toate cazurile, dar cu întârziere”, spune Horia Simu.
Pentru o mai bună acoperire a cazurilor din județ ar trebui cel puțin o ambulanță în plus pe tură, ceea ce ar însemna 10 oameni suplimentar pe tură, adaugă el.
Județul Iași: Mai e nevoie de 257 de angajați
În județul Iași, numărul de ambulanţelor este de 77. Însă, 61,03% dintre acestea ar trebui casate. S
erviciul de Ambulanță Iași arată, într-un răspuns pentru Europa Liberă, că 52% dintre ambulanțele folosite în prezent au un rulaj cuprins între 400.000 si 1.133.304 de km.
Pentru a funcționa cum trebuie, Serviciul de Ambulanță Iași ar mai avea nevoie de 257 de angajați, ceea ce reprezintă deficit de 50%. În prezent, Ambulanța de la Iași are 502 angajaţi, din care 36 angajați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată.
Toți managerii de ambulanță cu care a discutat Europa Liberă au spus că serviciilor oferite de ambulanțe sunt completate de SMURD.
Disputa Rafila-Arafat: cine pe cine integrează
De Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie), ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov că integrarea serviciilor de urgenţă cu celelalte tipuri de activităţi ale sistemului de sănătate este absolut necesară, întrucât „nu funcţionează separat".
Rafila s-a referit la integrarea serviciilor SMURD și ale ambulanțelor, a serviciilor de urgenţă prespitalicească sau unităţi de primiri urgenţe sau compartimente de primiri urgenţe. Ministrul a spus că a recunoscut public meritele şefului DSU, Raed Arafat, care a făcut o treabă „excelentă" în organizarea serviciilor medicale de urgenţă, însă acestea „trebuie integrate" la nivelul Ministerului Sănătăţii.
„Am recunoscut şi recunosc public toate meritele domnului doctor Arafat, care a făcut o treabă excelentă în organizarea serviciilor medicale de urgenţă, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi lucrul acesta cred că este clar pentru toată lumea", a mai spus ministrul Sănătăţii.
La Brașov, unde inaugura o nouă unitate de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean Braşov, șeful SMURD, Raed Arafat ,a spus că în pandemie, unităţile de Primiri Urgenţe ale spitalelor au funcționat eficient datorită organizării într-un departament care a integrat toate resursele.
