Autoritățile ar trebui să fie atente la ce se întâmplă la nivel mondial, astfel încât să prevină un val la fel de grav ca valul patru. În plus, mai spune medicul, România ar trebui să învețe din experiența statelor care în acest moment trec printr-un val de infectări și au adoptat deja doza a patra de vaccin. „În niciun caz, dacă nu vorbim de un număr de infectări crescut, nu facem doza patru la toată populația”, precizează Beatrice Mahler.
Medicul susține că, în prezent, pe fondul nepurtării măștii de protecție au început să crească numărul de infectări cu gripă, care îl depășește pe cel de Covid.
1. Suntem la o lună de la ridicarea restricțiilor. Care e situația îmbolnăvilor cu Covid la ora actuală? A trecut de tot pandemia?
Beatrice Mahler: Nu pot spune că pandemia a trecut. Cu siguranță lucrurile s-au schimbat într-un sens bun, inclusiv în spitale. Dacă vorbim din punct de vedere al internărilor în secția Covid, noi am revenit la un număr minim de paturi. Avem 28 de paturi pentru pacienții Covid, față de 82 în perioada maximă. Avem 9 pacienți cu Covid, dintre care doi sunt la Terapie Intensivă.
2. S-au schimbat simptomele pacienților care se infectează cu Covid acum, comparativ cu celelalte valuri? Care este profilul pacientului?
Beatrice Mahler: Pacienții care sunt acum în spital au comorbidități importante, tumoră în stadiu final de boală, insuficiență cardiacă în stadiu final de boală. Practic, cred că dacă acești pacienți s-ar fi infectat, și nu ar fi avut aceste afecțiuni, nu ar fi fost necesară internarea. Este o decompensare mai mult a bolilor de bază decât intensitatea infecției virale care necesită internarea.
3. În multe țări din Europa a crescut numărul cazurilor de Covid. În China a fost instituită carantină în unele orașe după ce numărtul de contagieri a crescut în ultimele zile. Când să ne așteptăm la un nou val?
Beatrice Mahler: Vedem că autoritățile din România se așteaptă la un nou val undeva în toamnă. Eu nu mă aștept ca lucrurile să se liniștească de tot. Însă nu mă aștept nici să mai trăim ce am trăit în valul patru. Este foarte important cum vor evolua lucrurile la nivelul Uniunii Europene, este important să vedem dacă apare o nouă tulpină undeva în lume, așa cum s-a întâmplat și cu Omicron.
Din păcate, sunt suficient de multe cazuri și suficient de multe state care nu au ajuns să imunizeze suficient populația.
Din păcate, la nivel mondial, sunt suficient de multe cazuri și suficient de multe state care nu au ajuns să imunizeze suficient de mult populația. Cred că trebuie să avem o așteptare activă, să ne continuăm viața, dar cei care sunt responsabili de supravegherea populației trebuie să vadă ce se întâmplă la nivel mondial și care sunt riscurile pentru România, pentru a preveni un impact sever al unui nou val de Covid.
4. Cum ar trebui să ne protejăm în continuare de Covid?
Beatrice Mahler: Cazurile de infectare sunt în scădere, ceea ce este bine. Acest virus are o anumită tipologie de manifestare, care nu este nici sezonieră. Este important să abordăm măsurile de precauție atunci când numărul de infectări crește. În acest moment, chiar dacă nu mai avem restricții, am avut o pantă de platou și, din fericire, numărul de cazuri a scăzut treptat. Eu mă bucur că e așa pentru că ne putem ocupa și de ceilalți pacienți.
5. Doar o treime dintre români s-au vaccinat cu a treia doză de vaccin. Unele țări au introdus și a patra doză pentru pacienții vulnerabili. În ce măsură ar fi utilă și în România a patra doză?
Beatrice Mahler: Eu cred că în această privință discuția rămâne deschisă. Studiile recente arată că doza a patra indică într-adevăr o creșterea a nivelului de anticorpi, dar care scad foarte rapid. Mai mult decât atât, am văzut că această formă de vaccin, care este utilă, pentru tulpina Omicron nu a avut aceeași eficiență ca și pentru celelalte tulpini. Atunci trebuie apreciat foarte bine, în contextul în care avem de-a face în acest moment cu un virus mai puțin agresiv, care sunt categoriile care au nevoie de a patra doză și care e momentul de administrare al acesteia.
În niciun caz, dacă nu vorbim de un număr infectări crescut, nu facem doza patru la toată populația.
Cred că lucrurile se schimbă și în acest moment. Statele care acum trec printr-un val de infectări și care au adoptat deja doza a patra vor avea concluzii din care noi să alegem ce este potrivit și pentru România.
6. Cât de importantă e alimentația în protejarea de infecția cu Covid? Dvs. spuneați că un pacient primește mâncare de 11 lei pe zi. Acum suma va crește la 20 de lei. E suficient?
Beatrice Mahler: Categoric e mai mult decât a fost. E un pas important, în contextul în care prețurile cresc foarte mult, că se modifică și alocația de hrană. Din 11 lei nu ne putem descurca. Calitatea și diversitatea hranei e foarte importantă. Sigur că la 20 de lei n-o să putem asigura o diversitate extraordinară, dar este important să asigurăm un mic dejun un pic mai bogat, pentru că aici aveam cele mai mari probleme.
Legat de alimentație, și de orice afecțiune o are un pacient, inclusiv Covid, hrana e foarte importantă. Fiecare afecțiune are un anumit tip de alimentație care este recomandată.
În BPOC(Bronhopneumopatia Obstructiva Cronică), recomandarea este o limitare a consumului de dulciuri pentru că prin metabolizare crește nivelul de dioxid de carbon. Or, acești pacienți au ca problemă exigența respiratorie și nivelul crescut de dioxid de carbon care poate să altereze calitatea vieții.
La pacienții cu tuberculoză, e nevoie de un regim hipercaloric. Ei au nevoie de calorii multe pentru că trebuie să ai creștere ponderală.
7. Anul trecut, OMS a recomandat un tratament preventiv în cazul pacienţilor cu un risc crescut de spitalizare în caz de infectare cu Covid şi pentru cei care nu au dezvoltat anticorpi naturali. În ce măsură poate fi administrat un astfel de tratament în România, unde numărul deceselor a fost foarte mare în rândul populației vulnerabile?
Beatrice Mahler: Pentru infecția Sars-Cov-2, ghidul național nu recomandă tratament profilactic. Și la nivel mondial, tratamentul profilactic se realizează prin vaccinare, pentru că este singura modalitate dovedită științific că produce anticorpi.
Doza de anticorpi la persoanele care intră în contact cu o persoană pozitivă și care sunt la risc poate fi administrată. Dar trebuie să existe în mod cert o evaluare medicală. Sunt cazuri selecționate, nu sunt foarte multe și nu ar putea să aibă recomandare decât medicală și strictă.
8. INSP a arătat că a crescut numărul cazurilor de gripă în ultima lună. Care este explicația pentru acest lucru? Câte cazuri aveți în spital în prezent?
Beatrice Mahler: Sunt mult mai multe cazuri de gripă decât de Covid, dar nu sunt forme severe. Tratamentul de gripă, dacă îl aplicăm în timp util, te protejează. Într-adevăr, am avut infecții asociate Covid, gripă-covid-tuberculoză, pe care nu le-am avut în pandemie. Însă formele de gripă pot fi manageriate relative ușor. Nu am avut forme severe.
Pacienții cu gripă sunt cu boli multiple, nevaccinați. Era oarecum de așteptat, pentru că și celelalte virusuri au început să circule. Dar doar virusul gripal a crescut ca nivel de diagnostic. Avem și mulți pacienți care vin cu pneumonii date de bacteria. Până acum masca ne-a protejat de aceste infecții respiratorii.
9. De ce apar aceste cazuri de viroze şi gripe mai mult acum, când nu e sezonul lor?
Beatrice Mahler: Anul acesta în sezonul 2021-2022 numărul de vaccinări antigripale a fost mult scăzut. Populația vulnerabilă a rămas aceeași.
Poate o parte dintre noi am devenit vulnerabili și mai sensibili la infecții virale și bacteriene după trecerea prin Covid, pentru că aceasta a fost o particularitate a valului Omicron.
Multe persoane care au trecut prin infecția cu Omicron, aparent ușoară, după câteva săptămâni au dezvoltat o pneumonie care necesita prezența în cabinetul medicului pneumolog. Am avut multe cazuri de acest fel, au fost fie pneumonii date de gripă, fie pneumonii bacteriene.
10. Cum deosebim virozele de alergiile care apar primăvara?
Beatrice Mahler: De regulă, aici avem categoria de pacienți care își cunosc simptomatologia și o corelează direct cu sezonul, cu înflorirea anumitor specii de pomi. Sunt persoane care pot să aibă debut de reacții alergice și atunci diagnosticul este de laborator. Un medic poate face acest lucru. Infecția dată de un virus sau de o bacteria are simptome precum durerea de cap, febră, dureri musculare. Reacția alergică se manifestă prin strănut, ochi lăcrimați, rinoree.
