Securitatea energetică a României ar putea să fie asigurată prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, subliniază specialiștii în domeniu. Procesul a fost blocat timp de patru ani din cauza fostei legi offshore, gândită și promovată în timpul mandatului lui Liviu Dragnea ca președinte al PSD și principal vector al fostei Coaliții de guvernare din 2018.
Proiectul Neptun Deep, explorarea gazelor din Marea Neagră, urmează să fie repornit. Romgaz va prelua participația de 50% deținută de grupul american ExxonMobil, o achiziție de 1 miliard de dolari care va fi aprobată pe 28 aprilie 2022 în Adunarea Generală a Acționarilor. Romgaz va prelua şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor.
Perimetrul Neptun Deep este de 7.500 mp, iar adâncimea apei variază între 100 m și 1.700m, conform datelor oferite de OMV Petrom.
Compania deține cealaltă jumătate de participație din perimetrul Neptun Deep. Estimarea este că din această zonă a Mării Negre pot fi extrase gaze naturale de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.
„Proiectul Neptun Deep este o oportunitate strategică pentru România, deoarece reprezintă o sursă importantă de gaze naturale în vederea securității energetice a României. Mai ales în contextul geopolitic și energetic actual, în opinia Romgaz, are o însemnătate și mai deosebită. Ne propunem să finalizăm tranzacția cu EXXON în trimestrul al doilea din acest an, astfel încât alături de viitorul partener să putem trece, cât mai repede posibil la faza de dezvoltare exploatare a proiectului, mai ales în contextul actual geopolitic”, a declarat directorul Romgaz, Aristotel Marius Jude pentru Europa Liberă.
Potrivit Romgaz, prima producție de gaze naturale care ar putea fi obținută din perimetrul Neptun Deep ar fi „undeva la sfârșitul anului 2026 sau la începutul anului 2027”.
„Acest proiect (n.r. – Neptun Deep), în opinia Romgaz, nu este afectat de războiul din Ucraina. În momentul de față nu credem că lucrările de exploatare vor fi afectate”, a fost poziția directorului Romgaz.
Ministrul Virgil Popescu a declarat și el, pentru Europa Liberă, că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu este afectată de războiul din Ucraina.
Experții sunt pesimiști în privința exploatării din Marea Neagră
Totuși, specialiștii cred că situația s-ar putea complica din cauza războiului declanșat din Ucraina, a situației incerte a insulei Șerpilor sau nesiguranței din Marea Neagră.
România a ratat perioada de pace între 2016 și 2022, în care putea lua decizia politică și economică de a demara exploatarea gazelor.
„Lucrurile nu vor mai fi la fel de simple ca înainte de 24 februarie 2022. Am irosit 4-6 ani de pace”, susține Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.
„Cine a câștigat din această stagnare a proiectelor energetice din România? Federația Rusă”, subliniază și Cosmin Păcuraru, expert în energie.
În acest interval irosit, România putea exploata gazele din Marea Neagră și să devină chiar exportator de gaz în plină criză energetică.
„Nu doar că nu am câștigat bani, dar rezultatul a fost că am plătit sute de milioane de dolari spre Federația Rusă”, constată Chisăliță.
Contextul geopolitic și economic este diferit în 2022 de 2018, chiar dacă declarațiile oficialilor români sunt extrem de optimiste în legătură cu proiectul Neptun Deep.
„Nu cred că investitorii vor risca echipamente de sute de milioane de dolari, deoarece perimetrul se află în apropierea unei zone de conflict. Dacă ne uităm pe hartă, tot ce înseamnă navă maritimă sau avion ocolește cu un ecart foarte mare zona de conflict: Crimeea și Ucraina. Neptun Deep se află în zona de ocol a navelor”, a spus Păcuraru.
Potrivit acestuia, scenariul în care exploatarea poate să fie făcută cu succes este în cazul în care Rusia pierde războiul din Ucraina și Crimeea. Înghețarea conflictului sau o victorie a Rusiei ar periclita exploatarea din Marea Neagră, este opinia lui Cosmin Păcuraru. Expertul atrage atenția că Ucraina nu mai are acces la propriile resurse energetice din cauza acțiunii Rusiei în regiunea Donbas.
Dumitru Chisăliță avertizează că s-au majorat și costurile: ce se putea face în 2018 cu 100 de lei, acum se poate face cu 130 de lei.
„Orice investiție presupune o analiză de risc. Firmele care vor lua hotărârea de a investi vor fi mai prudente, vor fi mai atente în decizie, dar și costul cu exploatarea gazelor naturale va fi unul net superior de ce ar fi fost în 2018. Înseamnă că dorința ca în România să ajungă un gaz ieftin sunt tot mai mici pe măsură ce timpul va trece”, a spus expertul în energie.
Chiar dacă Romgaz susține că România ar putea beneficia de gazele din Marea Neagră în 2026 sau 2027, experții cred că cel mai optimist scenariu este în 2028 sau 2029. Ei își bazează afirmațiile pe calcule făcute de ExxonMobil: cinci ani de la decizia finală privind investiția.
România stă bine pe hârtie în privința importului de gaz direct din Rusia, procentul fiind de doar 10 procente. Realitatea anului 2021 arată însă că România a important 29% gaze, subliniază Chisăliță, dar importurile au fost din Bulgaria sau Ungaria.
„Sunt tot gaze rusești. Ne putem minți singuri. 29% e gazul care ajunge din Federația Rusă în România, chiar dacă importul îl face Ungaria sau Bulgaria. Combinatul Azomureș a fost oprit, dacă funcționa la capacitatea normală depășeam 30% la importuri. Optimismul trebuie să îl privim mai realist ca să nu vină dezastrul peste noi”, avertizează expertul în energie.
Noua lege offshore și onshore, negocieri finale în Coaliție
Coaliția de guvernare va depune, vineri, proiectul noii legi offshore și onshore. Marcel Ciolacu a afirmat că statul român urmează să câștige 60%, iar OMV și Romgaz – 40%.
Față de versiunea legii offshore, concepută în perioada Liviu Dragnea, se elimină impozitul pe veniturile suplimentare pentru prețurile de sub 85 lei /MWH. În precedenta formă a legii, impozitul se aplica de la 45.71 lei / MWH.
În forma proiectului care urmează să fie depus cu semnătura liderilor Coaliției, se prevede o creștere de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor.
„S-a mărit foarte puțin procentul. Trebuia ca în următorii cinci ani procentul să fie mai mare. 40% nu e în concordanță cu vremurile”, crede Dumitru Chisăliță.
Totodată se reglementează regimul fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari de 3000m.
Inițiatorii susțin că dependența României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, ceea ce va genera un impact major asupra securității energetice.
„Menținerea unui grad redus de dependență de importuri este condiționată de dezvoltarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră”, se arată în expunerea de motive.
România se angajează să nu mai modifice sistemul de redevențe și regimul fiscal după începerea lucrărilor.
