Emmanuel Macron, în vârstă de 44 de ani, a propus alegătorilor o Franță inovatoare, globalizată, în fruntea unei Uniunii Europene puternice.
Președintele Franței a fost reales duminică după ce a luat 58,8% din voturile exprimate. Contracandidata sa a obținut 41,2%.
Marine Le Pen, în vârstă de 53 de ani, a prezentat o platformă naționalistă din punct de vedere economic, mai orientată spre politica internă, care reprezintă o schimbare fundamentală față de direcția pe care a luat-o Franța de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Confruntarea de acum a însemnat, de fapt, repetarea turului doi al alegerilor din 2017, când Macron a învins-o pe Le Pen cu 66%. Analiștii se așteptau la o cursă mult mai strânsă de această dată.
Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, competiția electorală din Franța era privită ca un referendum eficient cu privire la creșterea extremelor politice ale Franței. Războiul a dus la o schimbare a discursului electoral în Franța.
Încercările repetate de diplomație ale lui Emmanuel Macron l-au făcut să piardă din electorat, iar Marine Le Pen s-a văzut nevoită să dea înapoi în privința sprijinului anterior pentru Vladimir Putin.
Le Pen era un admirator vocal al președintelui rus, l-a vizitat în timpul campaniei ei din 2017, iar partidul ei a luat un împrumut de la o bancă ceho-rusă în urmă cu câțiva ani.
În campania electorală, a condamnat decizia Moscovei de a invada Ucraina și a motivat luarea împrumutului explicând că partidul ei a fost forțat să caute finanțare în străinătate, deoarece nicio bancă franceză nu ar fi aprobat cererea.
În ciuda sprijinului ei anterior pentru președintele Rusiei, Le Pen s-a concentrat pe problemele cauzate de inflație, îndepărtându-se de platforma tipică de extremă dreaptă axată pe imigrație, securitate și identitate care i-a dominat campania din 2017.
Cu toate acestea, ea nu a abandonat unele dintre cele mai controversate politici ale sale, cum ar fi interzicerea femeilor musulmane de a purta vălul în public.
Alegătorii francezi sunt deosebit de îngrijorați de costul vieții, care a crescut vertiginos din cauza inflației și a creșterii prețurilor la energie, iar experții spun că discursul ei a fost unul politic bun pentru că a empatizat cu alegătorii francezi, mai ales cu cei din fostele zone industriale, unde există o limitare a locurilor de muncă din cauza globalizării și a progresului tehnologic.
Între timp, Macron și-a pierdut aura de „puștiul simpatic de la bloc”. Fostul bancher de investiții și ministru al economiei e nevoit să-și apere bilanțul politic și să convingă alegătorii că programul său care înseamnă investiții majore în industrie și lupta împotriva crizei climatice nu va eșua.
În timpul primului său mandat, planul ambițios al lui Macron de a consolida autonomia și forța geopolitică a Uniunii Europene i-a adus respect atât în străinătate, cât și în Franța.
Dar politicile sale interne produc dezbinare și de aceea a devenit o figură oarecum nepopulară, care este văzută de mulți ca fiind arogantă, elitistă și deconectată.
Gestionarea de către Macron a mișcării vestelor galbene, unul dintre cele mai prelungite proteste ale Franței din ultimele decenii, a fost criticată pe scară largă, iar bilanțul său cu privire la pandemia de Covid este neconcludent.
Guvernul francez a cheltuit miliarde de euro pentru a menține afacerile pe linia de plutire în timpul pandemiei, care a avut drept efect creșterea deficitului național. Impunerea certificatului verde pentru accesul la viața socială a contribuit la creșterea ratelor de vaccinare, dar a creat o minoritate vocală împotriva sa.
În primul tur, Macron a câștigat 27,8% din voturi, iar candidații de extremă stângă și dreapta au strâns 57% din voturile exprimate. 26,3% dintre alegătorii înregistrați au rămas acasă, cea mai scăzută prezență la vot din ultimii 20 de ani.
Francezii din România pot vota la secţiile deschise la Ambasada Franţei din Bucureşti, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi.
