Linkuri accesibilitate

Macron și Le Pen, dezbatere prezidențială cu gândul la alegerile din vară. Politolog: Parcă au fost doi premieri


Emmanuel Macron - președintele francez și candidatul partidului La République En Marche! (LREM) și Marine Le Pen - candidata partidului francez de extremă-dreapta Rassemblement National (RN).
Emmanuel Macron - președintele francez și candidatul partidului La République En Marche! (LREM) și Marine Le Pen - candidata partidului francez de extremă-dreapta Rassemblement National (RN).

Emmanuel Macron și Marine Le Pen s-au duelat miercuri seară, pentru a doua oară după 2017, în dezbaterile din „finala” alegerilor prezidențiale, însă ambii candidați au părut mai degrabă cu gândul la „prelungirile” din vară, când vor avea loc alegerile legislative.

Cei doi candidați la președinția Franței s-au aflat față în față în singura lor dezbatere televizată, urmărită de aproximativ 15,6 milioane de telespectatori, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin de duminică.

Văzută de analiști ca o dezbatere tehnică, pe alocuri plictisitoare, dezbaterea s-a concentrat pe creșterea costului de viață, a schimbărilor climatice, a imigrației și - în mod evident - a războiului din Rusia. A fost principalul subiect de politică externă.

Atât Emmanuel Macron cât și Marine Le Pen au punctat pentru electoratul lor. Președintele francez a acuzat-o pe contracandidata sa că este dependentă de „bancherul” Putin, făcând referire la împrumutul luat din Rusia, în timp ce candidata de extremă dreapta l-a acuzat pe Macron de ipocrizie în ceea ce privește schimbările climatice.

„Ca sentiment al suporterilor unora și ai altora, fiecare s-a simțit reprezentant de candidatul lui, a fost o dezbatere care nu a schimbat multe lucruri. Nimeni nu este într-un avantaj major. Emmanuel Macron se simte favorit, deci nu urmărea ceva esențial în dezbatere. Marine Le Pen pare că a urmărit să-și câștige o credibilitate, dincolo de rezultatul alegerilor”, spune politologul Alexandru Gussi, pentru Europa Liberă.

„Cei doi s-au pregătit, au căutat să-și corecteze prestația din 2017. Marine Le Pen a căutat să pară mult mai pregătită, să stăpânească toate datele tehnice, dar în același timp s-a aflat în defensivă, a căutat tot timpul să-și justifice programul ei. Pe când Macron a căutat să nu pară arogant, pentru că tocmai asta i s-a reproșat, și s-a pus în postura de profesor care o corecta tot timpul pe Marine Le Pen”, spune Ștefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, pentru Europa Liberă.

Fără viziune

Cei doi experți sunt de părere că dezbaterea de miercuri seară a fost pe alocuri plictisitoare, ba chiar dezamăgitoare.

„A fost foarte tehnică, aș putea spune destul de plictisitoare pe alocuri. Puține momente au fost picante, Macron s-a pregătit din timp pe punctul sensibil al lui Le Pen, împrumutul contractat din Rusia, pe care el a insistat foarte mult. Marine Le Pen și-a corectat foarte mult discursul în raport cu 2017”, afirmă Ștefan Popescu, precizând că dezbaterea va influența foarte puțin electoratul.

La rândul său, Alexandru Gussi consideră ambii candidați au fost „fără viziune” într-o dezbatere care a dezamăgit de două ori: „În primul rând pentru că se aștepta multă lume să fie mai spectaculoasă, dar ce a fost dezamăgitor obiectiv: lipsa de viziune de ansamblu. Parcă au fost doi prim-miniștri care au intrat în dezbatere. La lupta de viziuni, rezultatul e 0-0.”

Lectorul universitar este de părere însă că președintele francez „s-a arătat mult mai competent, ceea ce era de așteptat, iar Marine Le Pen a avut o strategie în care nu a vrut să-l atace frontal”.

„Mulți observatori au văzut înainte, și s-a văzut și în timpul dezbaterii, faptul că sunt într-un fel roluri inversate, în sensul că Marine Le Pen e mai calmă, mai puțin ofensivă, deși e condusă cu zece procente, dar a jucat cartea calmului. Pe când Macron - campania lui a început când s-a terminat primul tur - și-a prelungit acest super activism din ultimele zece zile, într-o dezbatere în care a vrut să arate extrem de competent, dar aș zice că fără viziune”, completează Gussi.

Un sondaj de opinie post dezbatere, la comanda BFMTV, a arătat că 59% dintre telespectatori au considerat că Emmanuel Macron a ieșit învingător, în ciuda unei prestații bune a contracandidatei sale.

Președintele în exercițiu a fost văzut ca fiind cel mai prezidențial (53% vs 29%), deși jumătate dintre telespectatori au spus, de asemenea, că Macron a dat impresia de aroganță. Marine Le Pen a fost considerată la limită ca fiind mai în ton cu nevoile oamenilor, deși 50% se consideră „îngrijorați” în privința ei.

Sondajele de opinie realizate înaintea acestei dezbateri au arătat că Emmanuel Macron ar fi votat de 54% dintre francezi, iar Marine Le Pen ar obține 46 la sută din voturi.

Cât de mult vor influența alegerile votanții lui Mélenchon

Ambii candidați au încercat să obțină simpatia celor 22% care în primul tur l-au ales pe Jean-Luc Mélenchon, un candidat de extremă stângă.

Jean-Luc Mélenchon
Jean-Luc Mélenchon

„Marine Le Pen s-a adresat foarte mult electoratului popular, pentru că e șansa ei, care s-a dus într-o proporție foarte mare spre Mélenchon. Frontiera dintre electoratul lui Mélenchon și Le Pen este foarte mică, sunt clasele populare din franța și clasele mijlocii care și-au văzut puterea de cumpărare erodată în ultimii 20 de ani, cel puțin de la intrarea în vigoare a monedei euro și a crizelor succesive și măsurilor de austeritate, urmate de provocările și cheltuielile suplimentare legate de Green Deal și de tranziția energetică, pandemia de coronavirus și acum războiul din Ucraina”, spune Popescu.

„Multă lume se aștepta să se exprime în mod clar pentru un vot pentru Macron, ceea ce a refuzat să facă cu obstinație. E vorba de un candidat antisistem și diferența între Mélenchon și Le Pen la nivel economic nu e atât de mare. Electoratul lui nu e chiar la stânga stângii, există o pluralitate de oameni care au votat cu el și o parte dintre ei vor vota împotriva lui Macron, întrebarea e dacă vor face diferența. Toate sondajele arată că o proporție importantă dintre ei, 30-40%, nu vor vota. O parte vor vota în alb”, adaugă Gussi.

Acesta mai spune că „deși e rezervorul cel mai mare, diferența va fi făcută de (alegătorii) celorlalți candidați, care în linii mari vor vota pentru Macron, ca un vot de refuz al adversarului, dar nu ca un vot de adeziune la un proiect”.

„Așa cum pare, va fi o victorie a lui Macron, o victorie care nu îl va încărca cu o capacitate foarte mare de schimbare”, subliniază el.

„Proporția nehotărâților și a voturilor în alb cred că va fi foarte mare, iar acesta va fi un semnal. Spre deosebire de oamenii politici români, care odată ajunși la putere nu se mai uită la ce au votat ceilalți, ei iau în calcul îngrijorările întregului spectru, ei înțeleg semnalul dat”, mai spune Ștefan Popescu.

Economia va dicta rezultatul alegerilor prezidențiale și parlamentare

Ambii analiști politici afirmă că, deși electoratul francez s-a arătat îngrijorat de imaginile cu atrocitățile din Ucraina, dimensiunea economică va fi cea care își va spune cuvântul în alegeri.

„Nu au vorbit despre Africa, un domeniu tradițional al intereselor franceze, nu au vorbit despre China - neobișnuit de puțin a avut politica externă, ceea ce arată că îngrijorările francezilor sunt legate de erodarea puterii de cumpărare, creșterea inflației și a prețurilor la combustibil”, afirmă Popescu.

Analiștii spun că imaginile atrocităților din Ucraina au fost acoperite la scurt timp de probleme economice interne ale Franței.
Analiștii spun că imaginile atrocităților din Ucraina au fost acoperite la scurt timp de probleme economice interne ale Franței.

„Dimensiunea economică va fi foarte importantă și aici credibilitatea lui Macron este clară, dar la nivelul de super prim-ministru decât la nivel prezidențial. Discursul Marinei Le Pen este de un populism economic care nu este foarte credibil”, adaugă Gussi.

„Se anunță destul de complicate pentru toți actorii și în sensul ăsta Mélenchon s-a afirmat ca prim-ministeriabil, dar numai dacă ar câștiga singur o majoritate, ceea ce e imposibil”, spune Alexandru Gussi.

„Cu cine va guverna Macron? Oare va reuși el, prin câștigarea alegerilor, să imprime o dinamică pozitivă partidului său - La République En Marche! - care a avut un scor mediocru la localele din 2019? El vorbește de accelerarea tranziției ecologice, dar vor trebui să fie costuri sustenabile. Au de crescut cheltuielile militare, pentru că se impun, au tranziția energetică, au problemele sociale”, subliniază Ștefan Popescu.

Alegerile legislative din Franța sunt programate să aibă loc pe 12 și 19 iunie 2022.

Macron vs Le Pen - subiectele importante și principalele declarații

  • Islamul și secularismul francez

Marine Le Pen: „Vreau să interzic vălul în spațiul public. Cred că vălul este o uniformă impusă de islamiști și cred că majoritatea tinerelor care îl poartă nu pot face altfel.”

Macron: „Veți crea un război civil în suburbii. Câți ofițeri de poliție vor trebui să alerge după femei ca să impună interzicerea vălului?”

  • Securitate și imigrație

Marine Le Pen: „Oriunde mă duc, inclusiv în cele mai adânci zone rurale, am oameni care îmi spun că nu mai pot suporta. Trebuie să rezolvăm problema imigrației masive și anarhice”.

Franța are nevoie de un referendum pe tema imigrației „pentru ca francezii să aleagă cine vine, cine rămâne și cine pleacă”.

Emmanuel Macron: „Trăiți doar din frică, doamnă Le Pen, și din resentimente. Un referendum nu ar schimba nimic, depinde de cooperarea altor țări.”

  • Politica climatică și energetică

Emmanuel Macron: „Nu există o cale de ieșire din combustibilii fosili care să se bazeze exclusiv pe nuclear. Strategia dumneavoastră nu este viabilă. Chiar dacă avem nevoi energetice astăzi, nu îmi spuneți cum vom face față depășirii combustibililor fosili, cum vom reduce dependența noastră de gazul rusesc.”

Marine Le Pen: „Nu sunt în niciun caz un sceptic în privința climei. Dar dumneavoastră, sunteți un fel de ipocrit climatic. Comerțul liber ucide planeta.”

„V-ați schimbat complet tonul în ceea ce privește energia nucleară... Am pierdut 10 ani destabilizând o industrie nucleară care trebuia consolidată pentru ca această sursă de energie fără emisii de carbon să devină din nou baza mixului nostru energetic.”

  • Reforma pensiilor

Emmanuel Macron: „Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să ne măresc datoria, vreau chiar să încep să o achit în următorii cinci ani. Așadar, vreau să muncim mai mult, un pilon ar fi să amânăm vârsta legală de pensionare cu patru luni pe an, până când vom ajunge la 65 de ani în 2031.”

Marine Le Pen: „Toți cei care au avut primul loc de muncă adevărat înainte de 20 de ani vor putea să se pensioneze la 60 de ani.”

Ca răspuns la propunerea lui Macron: „Prevedeți că nimeni nu se va putea bucura de o pensie completă.”

  • Europa

Macron: „În urmă cu cinci ani, programul dumneavoastră era aplicabil doar dacă Franța părăsea euro (moneda). Astăzi, încă mai vreți să ieșiți din ea, dar nu mai spuneți acest lucru. Eu cred în cuplul franco-german.”

„Am făcut vaccinuri (COVID-19) care ne protejează datorită acordurilor noastre europene.”

Le Pen: „Franța este o putere mondială, nu doar o putere europeană. Vreau ca Comisia Europeană să respecte națiunile suverane, să respecte alegerea poporului francez, inclusiv alegerea societății lor. Așadar, vreau să schimb această organizație europeană. Dar nu vreau să o părăsesc.”

  • Rusia

Le Pen: „Singura sancțiune cu care nu sunt de acord este blocarea importurilor de petrol și gaze rusești. De ce nu sunt de acord? Pentru că, în realitate, nu va face niciun rău Rusiei și va face un rău enorm poporului nostru. Nu putem să ne facem hara-kiri în speranța de a face rău Rusiei.”

Macron: „Sunteți dependentă de putere, sunteți dependentă de (președintele rus Vladimir) Putin. Ați luat un împrumut de la o bancă rusă. Nu vorbiți cu alți lideri, vorbiți cu bancherul dvs. când vorbiți cu Rusia, aceasta este problema.”

  • Nivelul de trai

Le Pen: „Am văzut oamenii suferind, i-am văzut cum se îngrijorează, cum se îngrijorează de o degradare a calității vieții lor, de un fel de precaritate pe care o simt generalizată. Tot ce faceți este să împărțiți cecuri... prioritatea mea este să le dau francezilor banii înapoi.”

Macron: „Nu vreau ca cei care ne ascultă să creadă că, cu dumneavoastră, salariul lor va crește automat cu 10%.”

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG