După explozia de luni de la sediul Consiliului de Securitate din Tiraspol, despre care ministerul ucrainean al Apărarii a declarat că este o provocare a Rusiei „sub steag fals” pentru încălzi conflictul înghețat din Transnistria, marți dimineața au avut loc două explozii în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.
Exploziile au provocat deteriorarea a două antene de telecomunicații care retransmiteau semnalul unor televiziuni și radio-uri din Rusia, susține așa-zisul ministerul de interne din regiunea separatistă.
Separatiștii proruși din Transnistria au acuzat marți că un „atac terorist” a avut loc împotriva unei unități militare din apropierea Tiraspolului, relatează agenția Reuters. Ar fi al treilea atac asupra unor unități militare în ultima săptămână.
Sub acest motiv, autoritățile separatiste de la Tiraspol au ridicat nivelul de alertă teroristă la roșu și au anulat parada militară tradițională de 9 mai.
Președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate pentru a analiza incidentele multiple din ultimele zile și riscurile pentru Republica Moldova.
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a anunțat că „monitorizează și informează în timp real beneficiarii de informații”.
Declarațiile belicoase ale Rusiei în privința Transnistriei
Aceste incidente capătă o cu totul altă semnificație când sunt puse în contextul recentelor declarații venite din partea unor oficiali ruși.
Cele mai clare în ce privește intențiile Rusiei au fost cele ale generalului Rustam Minnekayev, comandantul militar adjunct al Districtului militar central al Rusiei, potrivit căruia Moscova vrea să preia controlul deplin asupra sudului Ucrainei și să creeze astfel un coridor către Transnistria.
„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale spre Transnistria, unde există, de asemnea, dovezi că populația vorbitoare de limbă rusă este oprimată”, a susținut Minnekayev.
Este, de fapt, argumentul Kremlinului și pentru invadarea Ucrainei, iar acum pentru războiul din regiunea Donbas, prin ocuparea căreia Rusia vrea să-și deschidă un coridor terestru spre Crimeea, anexată în 2014.
Declarațiile belicoase vizează însă direct și Republica Moldova, iar termenii folosiți sunt și ei asemănători: „nazism” și o așa-zisă intenție a R. Moldova de a declanșa un război în Transnistria. Scenariul din Ucraina s-ar putea repeta, a atras atenția Viktor Vodolatski, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Interetnice al Dumei de Stat din Rusia.
„În Transnistria locuiesc cetățenii noștri. Ei, ca și cei din Luhansk și Donețk, doresc un viitor sigur, alături de Rusia (…) Nu trebuie să-i permitem lui Sandu și curatorilor săi români să declanșeze astăzi un alt război pe teritoriul Transnistriei. Tot acest nazism, care a prins rădăcini lângă noi, trebuie doar să fie distrus, dezrădăcinat și uitat de mulți ani”, a declarat Vodolatski.
Politologul Serghei Alexandrovici Markov, vicepreședinte al Forumului public rus pentru afaceri internaționale și copreședinte al Consiliului Național Strategic al Rusiei, merge pe aceeași retorică.
„În viitorul apropiat, va începe un atac militar asupra Transnistriei. Iar apoi România plănuiește să anexeze Moldova”, a anunțat el în cotidianul rus Pravda.
Republica Moldova, între Rusia și Ucraina
Pentru Republica Moldova, situația este extrem de periculoasă și complicată, pentru că toate acțiunile din ultima perioadă arată că Rusia caută un pretext pentru a intra în Transnistria, iar acest lucru ar putea genera și o reacție a Ucrainei, care s-ar simți amenințată pe acest flanc, explică pentru Europa Liberă profesorul în relații internaționale Valentin Naumescu.
„O intrare a trupelor ruse în Transnistria, sub pretextul de a ajuta la menținerea ordinii, la reinstaurarea securității, va însemna atingerea teritoriului Republicii Moldova de către aripa războiului. Este evident. Pentru că e foarte probabil și altceva, ca Ucraina să reacționeze. Dacă Transnistria devine un pericol pentru Ucraina, ne putem aștepta ca armata ucraineană să reacționeze”, spune Valentin Naumescu.
Conflictul înghețat până acum din Transnistria ar putea lua o întorsătură proastă pentru Republica Moldova, pentru că nu are capacitatea de a gestiona militar un conflict în zonă, spune pentru Europa Liberă Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale”.
„Teritoriul Republicii Moldova este încălcat de mai bine de 30 de ani, datele ecuației nu se schimbă aici, se modifică doar statutul acestui conflict în situația în care lucrurile escaladează în regiune. Până acum, acest conflict era unul înghețat, acum dacă vor fi antrenate așa-zisele trupele pacificatoare și așa-zisa armată transnistreană, peste 11.000 de persoane din rândul locuitorilor din Transnistria, atunci lucrurile se schimbă în defavoarea Republicii Moldova, care are un efectiv miliar de aproape 5.000 de persoane. Să nu uităm, distanța de la Nistru la Chișinău este de 30 de minute”, ne declară Angela Grămadă.
Cât privește o eventuală intervenție a Ucrainei, care s-ar putea simți în pericol în cazul escaladării conflictului în Transnistria și a unor atacuri din direcția aceasta, exact în ideea enunțată de Rusia a creării unui culoar spre Crimeea, Angela Grămadă atrage atenția că Ucraina nu ar putea să intervină decât pe teritoriul ei. Alfel, ar da un pretext Rusiei să atace Republica Moldova.
„Ucraina nu va putea să intervină decât pe perimetrul său, pentru că altfel Rusia o va acuza de agresiune împotriva Republicii Moldova ca să-și creeze un pretext pentru a interveni militar în R. Moldova”.
Încă de la începutul lunii aprilie, Statul Major al armatei ucrainene a avertizat că în Transnistria are loc o „repoziționare” a soldaților ruși prezenți acolo pentru a provoca „ostilități împotriva Ucrainei”.
Ce poate face Chișinăul
După întrunirea de urgență a Consiliului de Securitate, președinta Maia Sandu a anunțat că este vorba despre „tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii interesate de destabilizarea situației (…) Acest lucru vulnerabilizează regiunea transnistreană și creează riscuri pentru Republica Moldova”.
Maia Sandu nu a numit aceste „forțe” și a adăugat că Republica Moldova nu ia în calcul blocarea accesului în Transnistria, dar a condamnat ceea ce a numit „provocări și tentative de a atrage Republica Moldova în acțiuni ce pot pune în pericol pacea în țară”.
„Aceste tensiuni se întâmplă pe teritoriul necontrolat de facto de autoritățile de la Chișinău, dar acest teritoriu este al Republicii Moldova, iar acolo locuiesc cetățenii noștri”, a spus șefa statului moldovean.
Poziția Chișinăului urmează linia de până acum, cea a neutralității și a neimplicării teritoriului dintre Nistru și Prut în acest conflict, spune pentru Europa Liberă profesorul Valentin Naumescu.
„Chișinăul ar putea să dorească să continue pe aceeași linie a neescaladării, a neimplicării. Pe de altă parte, dacă va fi implicată Transnistria, care este parte a statului moldovean, e greu de crezut că Chișinăul nu va face demersuri de un fel sau altul pentru a-și apăra teritoriul. Este o situație extrem de grea pentru Republica Moldova. Chișinăul va încerca să nu implice restul teritoriului Republicii Moldova, cel dintre Prut și Nistru, deși riscurile devin și acolo foarte mari, pentru că văd că are loc o escaladare în trepte”, spune Valentin Naumescu.
Dacă însă Rusia va reuși ceea ce își propune, adică să cucerească Odesa și sudul Ucrainei, atunci Republica Moldova se va trezi cu armata rusă pe Nistru și la gurile Dunării.
Ce ar putea face România? Nimic militar
Nu doar Republica Moldova se va putea trezi cu rușii la gurii Dunării, ci și România. De aici întrebarea ce va face România în situația în care conflictul se va extinde și în Republica Moldova.
Față de recentele incidente din Transnistria, Ministerul Afacerilor Externe a dat un comunicat precaut în care îndeamnă „abordarea cu reținere și prudență a situației, clarificarea neîntârziată a circumstanțelor acesteia, precum și evitarea angajării în orice eventuale provocări”.
”Încercările de escaladare artificială, nejustificată a tensiunilor nu contribuie la menținerea unui climat predictibil și stabil și nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, mai ales în actualul context regional de securitate”, se mai spune în comunicatul MAE.
Prin vocea ministrului Apărării, Vasile Dîncu, într-un interviu pentru Europa Liberă, răspunsul a fost clar și tranșant: România, ca membră NATO, nu poate ajuta militar Republica Moldova.
„România, ca membră NATO, nu poate să facă un asemenea gest, pentru că NATO, potrivit articolului 5, poate să intervină doar atunci când este atacat un stat membru NATO. Noi sprijinim cu tot ce este posibil Republica Moldova, dar NATO nu poate să intervină pe teritoriul unui stat care nu este membru”, spune Vasile Dîncu.
Ministrul Apărarii mai spune că din punct de vedere militar, Republica Moldova este neutră, deci nu ar trebui să fie în pericol.
Transnistria, pion important în planurile lui Putin
Analiștii consultați de Europa Liberă susțin că Transnistria a fost de la bun început avută în vedere de Putin, asta pentru că dorește sudul Ucrainei, mai exact porturile la Marea Neagră și Azov, cele mai importante fiind Odesa și Mariupol, asaltat de două luni.
În acest context, reactivarea forțelor armate din Transnistria pentru atacarea terestră a Odesei, ar putea juca un rol important. Mai departe, s-ar realiza culoarul Crimeea- Odesa- Transnistria despre care vorbesc oficialii ruși.
Independența Transnistriei a fost declarată după 1990, înainte de conflictul dintre nistrenii susținuți de Rusia și guvernul de la Chișinău. A fost recunoscută de Rusia, dar și de celelalte enclave - Abhazia și Osetia de Sud, smulse Georgiei.
În Transnistria se află o unitate militară rusească care ar putea fi mobilizată într-un eventual război cu Rusia. E vorba de Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GOTR), urmașul Armatei a 14 sovietice. Pe lângă militarii din cadrul GOTR, în Transnistria se mai află militari ruși și în cadrul unor așa-numite „trupe de menținere a păcii”, care au fost trimise aici la începutul anilor ’90 pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor din regiune.
Soldații din cadrul GOTR au efectuat exerciții militare la finele lunii ianuarie, când tensiunile dintre Rusia și Occident creșteau în intensitate din cauza forțelor armate mobilizate de ruși la granița cu Ucraina.
Grupul Operativ al Trupelor Ruse, care raportează direct Districtului Militar de Vest al Armatei Ruse cu sediul la Sankt Petersburg, păzește vechiul depozit de muniții în stil sovietic din satul Cobasna, lângă granița cu Ucraina.
La Cobasna sunt depozitate aproximativ 20.000 de tone de muniție aflate în descompunere din epoca sovietică, ceea ce reprezintă un pericol pentru întreaga regiune, în cazul unui accident.
Pentru a complica lucrurile și mai mult, acolo sunt păstrate și materiale explozive sovietice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care au fost aduse în Moldova din Germania și fosta Cehoslovacie, după căderea Zidului Berlinului în 1991.
