Parlamentul a pus pe ordinea de zi aprobarea scrisorii trimise de Klaus Iohannis, iar președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a declarat vineri că „aceasta este procedura”.
„Este procedura constituțională, urmată de fiecare dată”, a spus el, despre votul pe care birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului urmează să-l dea.
Președintele arăta în scrioarea trimisă Parlamentului la începutul lunii martie că, la solicitarea premierului Nicolae Ciucă și după consultarea CSAT, a dispus:
- dislocarea, la nevoie, a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, în anul 2022, în concordanţă cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul în curs;
- dislocarea în Marea Neagră pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei navale (eVA) a unei grupări navale din cadrul grupării permanente a NATO de luptă;
- dislocarea pentru misiuni de creştere a vigilenţei în cadrul componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA;
- dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare aparţinând SUA;
- dislocarea în România a unor forţe aparţinând Franţei, în cadrul consolidării prezenţei aliate pe Flancul Estic al NATO (eFP);
- dislocarea pe teritoriul României, în contextul repoziţionării în Europa, a unor forţe aparţinând SUA în garnizoanele Buzău, Smârdan, Constanţa şi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, Klaus Iohannis a mai transmis Parlamentului că a aprobat cererea SUA ca, în contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, două aeronave F35 cu personalul aferent „să survoleze, aterizeze şi să opereze pe teritoriul României în cadrul unor misiuni în comun pentru asigurarea întăririi posturii de descurajare şi a capacităţi de apărare a spaţiului aerian al NATO”.
Aeronavele F-35 au ajuns în România pe 24 februarie, în prima zi a invaziei ruse, la Baza 86 Aeriană de la Borcea.
România a suspendat, la jumătatea lunii aprilie, toate zborurile cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forțelor Aeriene Române, din cauza prea multor accidente care au avut loc în ultima vreme, soldate cu victime și aeronave avariate sau chiar distruse.
Până când vor ajunge cele 32 de aeronave F-16 din Norvegia, spațiul aerian românesc este păzit cu cele 12 aeronave F-16 din dotare, la care se alătură aeronavele aliaților NATO.