Feribotul de la Giurgiu va facilita transportul de persoane și mărfuri, o mare problemă a ultimilor ani. În prezent, cele două țări despărțite de Dunăre au numai două poduri care le leagă, la Giurgiu și pe la Calafat.
„Podul Prieteniei” de la Giurgiu, construit în 1954, a intrat o singură dată în reparații capitale în 1977. În ultimii 30 de ani a fost cârpit astfel încât șoferii să nu își rupă mașinile.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, la finalul întâlnirii cu premierul bulgar Kiril Petkov, că noul feribot va compensa restricțiile care vor fi impuse în această vară la traversarea podului dinspre Ruse.
De asemenea, la granița dintre România și Bulgaria, în zona Giurgiu - Ruse, va fi construit un al doilea pod peste Dunăre, care va fi finanțat din fonduri europene. În același timp, cei doi premieri au discutat despre construirea mai multor poduri pe Dunăre în viitor.
Dragarea Dunării, o problemă ce trebuie rezolvată
Un subiect sensibil este reprezentat de nivelul Dunării, insuficient în acest moment pentru ca navele mari să poată naviga.
Nicolae Ciucă a spus că a discutat cu Kiril Petkov și despre dragarea Dunării. „Demararea proiectului pentru dragarea Dunării și înscrierea în programul european Fast Danube”, a subliniat premierul român.
Dragarea Dunării este o problemă mai veche dintre România și Bulgaria, din cauza căreia vasele de mărfuri nu circulă în număr mare. Cele două țări au semnat, în 2019, un memorandum pentru a îmbunătății condițiile de navigație, care a rămas în sertare până acum când a fost adus din nou în discuție.
Premierul Kiril Petkov a declarat că, săptămâna viitoare, va începe să lucreze un task-force româno-bulgar care va lucra la proiectul prin care Dunărea va deveni navigabilă pe tot parcursul anului.
„Am vorbit despre un nou pod la Ruse, dar am vorbit și de alte patru poduri care să lege țările noastre și care să ducă la prosperitate economică”, a spus Kiril Petkov, în conferința de presă comună susținută la București.
După cum a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, punctul de frontieră de la Giurgiu-Ruse va fi deschis permanent pentru pasageri şi pentru vehiculele cu masă maximă de 40 de tone.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și omologul său bulgar au semnat acordul privind feribotul de la Giurgiu-Ruse, care va suplini restricțiile de la podul actual care va intra în reparații la partea dintre Ruse:
Profesorul Miroslav Tascu Stavre, specializat în prelații internaționale, arată că România și Bulgaria nu se folosesc aproape deloc de granița comună naturală - Dunărea.
„Știm de ani de zile de problemele legate de transportul prin punctul de trecere de la Giurgiu-Ruse. Poate să lucrul ăsta ar putea să mai rezolve din problemele de aderare la spațiul Schengen și pentru noi și pentru bulgari. E foarte adevărat că în 30 de ani n-am reușit să facem decât podul de la Calafat și acela pe bani europeni”, arată profesorul Miroslav Tascu Stavre.
Noi cu bulgarii avem o graniță natural-fluviul Dunărea, care e puțin folosită în contextul discuțiilor legate de strategia privind Dunărea, care ar trebui să fie coridor navigavil și o zonă de dezvoltare, ceea ce nu se întâmplăMiroslav Tascu Stavre
Problema energiei
Pe lângă conectarea slabă a transportului dintre cele două țări, România și Bulgaria nu stau excelent nici la schimburile și conexiunile energetice.
Experții în energie și relații internaționale consultați de Europa Liberă spun că o criză precum cea generată de războiul din Ucraina ar putea fi folosită la rezolvarea rapidă a problemelor nerezolvate de ani de zile.
„Eu cred că acum este o ocazie foarte bună să deschidem discuția și pentru aprovizionarea cu gaz și pe exporturile de gaz din România, pentru că noi suntem totuși într-o situație destul de avantajoasă față de țările din jur. Consumul Bulgariei este destul de mic, în principal ei consumă mai mult iarna pentru încălzire”, arată Ana Otilia Nuțu, expert în politici energetice de la Expert Forum.
În acest context, România ar putea exporta gaze către țara vecină prin mecanismul de solidaritate energetică europeană, prin care țările care au resurse disponibile să poată să ajute o țară din vecinătate pentru acoperirea consumului cel puțin pentru consumatorii vulnerabili, după cum susține experta.
Expert în energie: România ar trebui să fie interesată de inter-conectorul de gaze Grecia-Bulgaria
În același timp, România ar trebui să fie interesată de inter-conectorul Grecia - Bulgaria, prin care pot fi aduse gaze din coridorul sudic.
„La un moment dat ar putea să fie folosit și pentru aducerea gazului lichefiat din Grecia. E în avantajul și al nostru și al lor să discutăm chestiunea gazelor. Noi ar trebui să ne mișcăm foarte repede anul acestea și să dăm drumul și gazelor din Marea Neagră, pentru acel zăcământ care este practic gata, al Black Sea Oil and Gas, care ar putea să aducă cam un sfert din cât importam”, mai arată Ana Otilia Nuțu.
Miroslav Tascu Stavre susține că această criză generată de războiul din Ucraina ar trebui privită ca pe o oportunitate prin care să accelerăm procesul spre independența energetic.
„Concret, există un coridor vertical care e o parte din BRUA – o rețea care ar trebui să lege Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Grecia a făcut niște pași importanți prin aducerea gazului lichefiat dinspre Azerbaijan, România și, Bulgaria pot beneficia de acest gaz natural lichefiat, e o variantă de a șunta gazul care vine dinspre Rusia”, mai spune profesorul Tascu Stavre.
În același timp, Ana Otilia Nuțu susține că România ar trebui să verifice și să se asigure că rețelele sale de gaz sunt suficient de bine puse la punct astfel încât să poate să circule gazele în toate direcțiile, din toate țările din regiunea noastră.
„Adică să putem să accesăm și conducta trans-balcanică prin care Gazpromul livra prin Ucraina, apoi prin România spre sud. Între timp, acum doi ani a început să fie folosit TurkStream si practic nu mai este folosită conducta veche, care cel puțin te teritoriul României este în proprietatea Transgaz. Era nevoie de niște investiții destul de mici ca să o putem accesa. Poate ar trebui să ne asigurăm că iarna viitoare intrăm și noi cu gaz în toate direcțiile, și spre Moldova și dinspre Bulgaria, de unde poate să intre din sud în rețeaua românească”, conchide Ana Otilia Nuțu.
Premierul bulgar Kiril Petkov și președintele Klaus Iohannis au discutat despre cum să ajute Ucraina
Premierul bulgar Kiril Petkov a fost primit și de președintele Klaus Iohannis, cu care a discutat atât problemele din domeniul energiei, dar și despre cum cele două țări pot ajuta împreună refugiații ucraineni.
În privința independenței energetice față de Rusia, pe care toată Europa și-o dorește, cei doi oficiali au discutat despre importanța majoră a operaționalizării rapide a interconectorului Bulgaria-Grecia, în care Bulgaria a făcut primii pași.
