Ievgen Glazunov (Jenia) este tată a patru copii, fugit din Ucraina în urmă cu două luni, care acum stă cu familia la Cluj-Napoca. Ar vrea să ceară alocație pentru copii, dacă statul român i-ar acorda, pentru că apar costuri suplimentare în special cu medicamentele, spune el.
„Pentru doi dintre copii am avut nevoie de analize medicale care costau 450 de lei. Cu casă, mâncare și haine suntem sprijiniți, dar apar astfel de cheltuieli, în special medicale, unde orice sprijin ajută”, spune Jenia.
Familia lui a obținut recent documentele de protecție temporară, iar acum vrea să facă demersuri pentru obținerea alocației. Pentru că nu mai stă în Ucraina, nu mai poate fi sprijinit financiar pentru copii.
„Noi, nefiind acolo, nu mai beneficiem de drepturile respective, ar fi foarte util să se întâmple asta în România, unde stăm acum”, spune bărbatul. Copiii lui au vârste între 4 și 9 ani, iar cei doi mai mari merg la o școală privată, care le oferă serviciile gratuit.
Deocamdată, familia se întreține din economii făcute înainte de plecare - mai exact din bunuri vândute la jumătate de preț înainte de părăsirea țării. Jenia, inginer constructor cu experiență, dar și arhitect, a fost deja la mai multe interviuri pentru un loc de muncă, dar încă nu a găsit o variantă care să îi ofere și o anumită flexibilitate.
Cu toate că legea marțială din Ucraina interzice bărbaților între 18 și 60 de ani să plece din țară, cei care au cel puțin trei copii pot pleca împreună cu familia, cum e și cazul lui Jenia.
Asemeni lui, tot mai mulți refugiați ucraineni care au venit în România cu copiii se interesează despre modul în care pot primi alocație.
De la începutul războiului și până în prezent, aproximativ 249.000 de copii din Ucraina au intrat pe teritoriul României. Dintre aceștia, 210.000 de copii au plecat spre alte state. Au rămas în jur de 39.000 de copii care, teoretic, ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi ca minorii români, inclusiv de alocație de stat.
Legea din România acordă alocație cetățenilor rezidenți
În România, începând cu ianuarie 2022, alocația pentru copiii de până la 2 ani a fost majorată la 600 de lei pe lună, iar pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani la 243 lei lunar.
Potrivit legii 61/1993 republicată și actualizată, beneficiază de alocaţie de stat pentru copii toţi cei în vârstă de până la 18 ani, inclusiv, și cei care au peste 18 ani, dar care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional.
În aceste condiții, vor primi alocație de stat numai copiii ai căror părinți depun actele pentru rezidență în România. Nu e suficientă numai protecția temporară pentru un an de zile, cu toate că la nivel declarativ copiii din Ucraina au aceleași drepturi.
„Sunt mai multe condiții ca să primească alocație de stat. Obținerea statului de rezident este prima condiție. Pentru asta trebuie să facă cerere la Inspectoratul General pentru refugiați. A doua condiție este să aibă ambii părinți aici. Iar a treia condiție este să nu primească alocație în alt stat”, spune Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii.
Acesta explică de ce nu pot primi alocație de stat copiii ucraineni: „Copiii români primesc alocație pentru că sunt cetățeni români. Copiii ucraineni nu sunt cetățeni români și nici cetățeni rezidenți în România. Sunt aceleași drepturi pentru cetățenii altor state care sunt rezidenți legal în România”.
Vasilcoiu spune că această condiție, cu ambii părinți ucraineni în România, se aplică tuturor străinilor. „Când un părinte este plecat trebuie să facă cerere unde vrea să primească alocația. De regulă, românii fac cerere să renunțe la drepturile de aici, ca să ia alocație din străinătate, pentru că e mai mare acolo”, a mai spus Cristian Vasilcoiu.
Ministerul Muncii: Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru alocație
În același timp, într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Muncii arată că „până la acest moment nu au fost înregistrate solicitări pentru acordarea alocaţiei de stat pentru copii, în condiţiile stabilite de Legea nr. 61/1993”.
Ministerul Muncii precizează că acordarea alocației de stat pentru copii se poate face numai pentru acei cetățeni care au statut de refugiat sau protecție subsidiară, care au domiciliul sau resedința stabilite în România.
În răspunsul pentru Europa Liberă, oficialii de la Ministerul Muncii arată că printre drepturile ucrainenilor care primesc protecție temporară nu există cel pentru alocație, ci următoarele:
- de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;
- de a fi informaţi, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;
- de a fi angajaţi în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;
- de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;
- dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.
- dreptul beneficiarilor protecţiei temporare cu nevoi speciale de a primi o asistenţă medicală adecvată;
- dreptul de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, în cazul beneficiarilor protecţiei temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Protecția socială
Singurii copii ucraineni care primesc și asistență financiară din partea statului român sunt cei care sunt în sistemul de protecție socială.
George Ciubotaru, purtător de cuvânt la Ministerul Familiei, arată că toți copiii refugiați ucraineni neînsoțiți sau cei care provin din sistemul de protecție special din Ucraina și au ajuns în centrele sociale din România beneficiază de toate drepturile de care beneficiază și un copil român potrivit legii 272/2004, privind drepturile copiilor.
„Primesc și o alocație, dar nu e acea alocație de stat pentru copii, ci alocația pentru copil din sistemul de protecție. Ei beneficiază de aceleași drepturi de care beneficiază și un copil român din sistemul de protecție. Noi ne ocupăm de copiii vulnerabili, nu de cei care vin cu părinții, cu mama sau bunica. Astăzi avem 255 de copii ucraineni în centrele noastre”, a spus George Ciubotaru.
În total, de la începutul războiului și până miercuri, 4 mai 2022, au intrat în România 2.800 de copii neînsoțiți, dar au rămas în România numai 255
„Diferența provine din faptul că au fost grupuri de copii doar în tranzit care au fost luați de alte state. Ei au intrat în grija direcțiilor de asistență socială de la graniță, dar doar pentru o perioadă limitată, de 2-3 zile”, a mai spus George Ciubotaru.
Pentru a putea primi alocație de stat pentru copil, un părinte din România trebuie să aibă următoarele documente:
- cererea tip pentru acordarea alocației de stat pentru copii;
- actele de identitate ale părinților copilului (mama și tatăl copilului);
- certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul;
- certificatul de căsătorie;
- certificatul și hotărârea copilului încadrat într-un grad de handicap (pentru copilul cu handicap);
- extras de cont pentru persoanele care solicită plata prin transfer bancar (lista băncilor se poate consulta pe site-ul APISMB); titularul extrasului de cont trebuie să fie același cu titularul dosarului;
- Declarație tip pentru copiii născuți în străinătate;
- Declarație privind GDPR;
- dosar cu șină (pentru depunerea documentelor prin poștă sau la ghișeu).
