Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, până pe 5 aprilie au intrat în România circa 60.000 de persoane care nu erau nici cetățeni UE, nici ucraineni, nici ai Republicii Moldova.
Cel mai probabil este vorba despre studenți sau alte categorii de persoane din diferite țări, care au fugit din Ucraina din cauza războiului. Nu se știe câți au plecat ulterior și câți au rămas în România.
După cum precizează Ministerul de Interne, într-un răspuns pentru Europa Liberă, așa-numiții „cetățenii terți, studenți pe teritoriul Ucrainei” beneficiază de maximum 90 de zile de ședere pe teritoriul României în scopul tranzitului. „În această perioadă, aceștia au obligația de a efectua toate demersurile necesare părăsirii teritoriului României”.
Dar, mai precizează Ministerul, „nu putem preciza câți dintre cetățenii terți care au intrat în perioada respectivă pe la granița cu Ucraina și Republica Moldova au rămas în țara noastră și câți dintre ei au ieșit spre alte state, deoarece datele statistice raportate la sensul de ieșire din România includ și tranzitul cetățenilor terți care au sosit în țara noastră pe la frontierele cu celelalte state (Ex. șoferii de camioane)”.
Pentru cetățenii ucraineni și pentru non-ucraineni, Consiliul Uniunii Europene a luat o decizie în 4 martie 2022 prin care statele membre pot acorda acestora protecție temporară pe o perioadă de un an.
În Decizia de punere în aplicare a Directivei 2001/55/CE se arată că statele pot oferi protecție temporară „tuturor celorlalți apatrizi sau resortisanți ai unor țări terțe, altele decât Ucraina, cu reședința legală în Ucraina, care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau regiunea lor de origine”.
Decizia exemplifică persoanele care ar putea primi o astfel de protecție: resortisanții țărilor terțe care studiau sau lucrau pe termen scurt în Ucraina atunci când au avut loc evenimentele care au condus la afluxul masiv de persoane strămutate. Adică aici se pot încadra studenții străini care învățau în Ucraina (nigerieni, indieni, marocani, tunisieni etc.)
„În orice caz astfel de persoane ar trebui să fie admise în Uniune din motive umanitare, fără a fi necesară, în special, deținerea unei vize valabile sau a unor mijloace suficiente de subzistență sau a unor documente de călătorie valabile, pentru a asigura trecerea lor în siguranță în vederea întoarcerii în țară sau în regiunea lor de origine”, se precizează în decizia din 4 martie 2022.
Ce se întâmplă cu studenții străini rămași în România și care speră să se întoarcă în Ucraina
Pentru a pune în aplicare decizia Consiliului Europei, România a adoptat o hotărâre prin care transpune acordarea protecției temporare, dar nu se referă și la cetățenii străini care vor să rămână aici până se termină războiul, cum sunt studenții străini veniți în număr mare.
Protecția temporară se acordă numai cetățenilor ucraineni sau celor din alte state care pot dovedi că aveau viză permanent valabilă și nu se pot întoarce în țara lor în condiții de siguranță.
Emmanuela este una din miile de studenți străini la Medicină în Ucraina care s-a refugiat în România împreună cu colegele ei în Ucraina. De origine din Nigeria, studenta a fugit din calea războiului din Tîrnopil, acolo unde era în anul I la Asistență Medicală.
A venit prin Vama Siret în 26 februarie 2022 și de atunci locuiește în București, alături de alte două colege. Emamanuela are viză de 90 de zile dată de statul român. De când a aflat că Uniunea Europeană a decis să acorde protecție temporară refugiaților din Ucraina, s-a interesat cum poate obține o astfel de protecție, în speranța că va putea rămâne în România până când se termină războiul și apoi se va putea întoarce la facultate.
În prezent, își continuă studiile online, însă nu vrea să se întoarcă la Abuja, capitala Nigeriei, la 4.300 de km, ci vrea să rămână în România și să muncească în timpul liber până când se va termina războiului.
A mers la Direcția de Imigrări din București să întrebe de protecția temporară, însă toți funcționarii cu care a vorbit i-au spus că singura soluție este să se întoarcă în Nigeria, sau la o ambasadă românească din altă țară cum ar fi Bulgaria, și să obțină viză de studii sau de muncă.
Cazul Emmanuelei nu este singular. Serviciul Iezuiților pentru Refugiați( JRS România) a avut multe astfel de cazuri de studenți care ar fi vrut să se adăpostească în România până se termină războiul.
Consilier Juridic: Studenții străini care se înscriu la universitățile românești se duc după viză de studii în țara lor
Ștefan Leonescu, consilier juridic JRS România, susține că România a decis să nu acorde protecție temporară decât celor care aveau protecție temporară și în Ucraina.
„Decizia Consiliului Uniunii Europene din 4 martie 2022 spune că se recomandă statelor dacă pot să reglementeze într-un fel șederea sau să acorde pe cât posibil o protecție adecvată acestor persoane pe care le numește resortisanți din țări terțe, adică persoane străine din Ucraina. Ideea e că pe baza acelei decizii, statul român a decis ca doar cetățenii care aveau ședere pe termen lung în Ucraina vor primi protecție în România. Ședere pe termen lung înseamnă mai mult de 5 ani. Dacă erai student și stăteai pe 4 ani nu primești protecție temporară în România”, a spus Ștefan Leonescu.
Consilierul juridic susține că studenții străini, în cea mai mare parte, au primit fie o viză de tranzit de câteva zile, fie o viză de 90 de zile, iar acest lucru nu se poate schimba.
„O situatie pe care încercăm să o rezolvăm în România este a studenților străini care sunt învățau în Ucraina – din India, Nigeria, Egipt și alte țări. Problema este că, în ordonanța 194/2002 privind regimul străinilor în România, se prevede că nu se poate schimba scopul pentru care au intrat în România. Studenților le-au pus o viză de tranzit sau o viză care e valabilă 90 de zile”, mai spune Ștefan Leonescu.
Printr-o hotărâre aprobată de guvern, Ministerul Educației din România a dat dreptul acestor studenți străini sau ucraineni să se înscrie în orice moment la universitățile din România, în baza condițiilor impuse de acestea în baza autonomiei universitare.
„Dacă un student face cerere de înscriere la o universitate din România și facultatea îi dă cerere de acceptare, problema e că trebuie să iasă din țară și să obțină viza de studii din Nigeria, de exemplu, și să se întoarcă cu ea în România. Asta creează o imposibilitate pentru toți. Deși Ministerul Educației spune că lucrurile sunt facilitate, în practică nu va fi așa”, arată Ștefan Leonescu.
„Guvernul nu a vrut să le dea și străinilor protecție temporară”
Consilierul juridic consideră că statul român a interpretat directiva privind acordarea protecției temporare strict limitat referindu-se la protecția internațională, care e o componentă a azilului și integrării.
„Pe când în cazul străinilor care vin din Ucraina și vor drept de ședere în România e vorba despre regimul străinilor. Nu există o corelare a cadrului legislativ în așa fel încât să se poată permită cumva acordarea și pentru ei, decât dacă guvernul ar fi vrut. Ori guvernul nu a vrut”, spune Ștefan Leonescu.
„Îmi pare rău pentru România, erau studenți la Medicină pe care puteam să-i avem noi. Nu a vrut nimeni. Statul român putea să meargă pe viză umanitară, dar nu a vrut nimeni. Eu le-am spus studenților pe care i-am consiliat să plece în alte țări”, completează consilierul juridic.
Din datele oficiale pe care le-a obținut Ștefan Leonescu, în România au intrat 80.000 de străini, non ucraineni, în afară de cei peste 627.000 de ucraineni.
„La începutul anului, guvernul a dat o hotărâre de care spune că România poate acorda 100.000 de vize de muncă, noi am avut oameni veniți din Ucraina pe care puteam să îi angajăm, care lucrau în Ucraina și puteau fi angajați în România”, a mai spus Ștefan Leonescu.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, semnat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, acesta arată că vor primi protecție temporară apatrizii și resortisanții țărilor terțe care pot dovedi că aveau permis de ședere permanentă și care nu se pot întoarce în condiții de sigure și stabile în țara lor de origine.
Gabriela Leu de la Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați, arată că, în cazul studenților, s-ar putea reglementa statutul în alt fel.
„S-ar putea să existe și excepții. Dar această protecție temporară e un fel de atribuire a statutului de refugiat pentru un grup de persoane, fără a mai fi nevoie de o cerere individuală. Nevoia de protecție internațională apare când țara ta nu te mai protejează. Dacă ești refugiat în Ucraina, deja țara ta nu te mai proteja, te proteja Ucraina, ai fugit din Ucraina ești ca și cetățean ucrainean. În cazul studenților cu rezidență temporară nu se aplică pentru că se presupune că țara lor îi protejează”, a spus Gabriela Leu.
Ce spune directiva europeană
Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care activează directiva din 2001 privind protecția temporară.
Prin această directivă europeană privind protecția temporată se arată că sunt eligibili pentru această formă de ședere cetățenii ucraineni strămutați de conflict, apatrizii și resortisanții altor țări terțe care au beneficiat de protecție internațională sau protecție echivalentă în Ucraina, precum și membrii familiei acestora.
De asemenea, cetăţenii non-ucraineni ai ţărilor terţe şi apatrizii care pot dovedi că locuiau legal în Ucraina pe baza unui permis de şedere permanent valabil şi care nu se pot întoarce în condiţii sigure şi durabile în ţara lor de origine sunt eligibili fie pentru protecţia temporară, fie pentru protecție națională adecvată, în funcție de țara UE în care se află.
Datele de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră arată că până la data de 9 aprilie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 669.089 cetăţeni ucraineni.
Nu se precizează câți cetățeni de alte naționalități au intrat în România.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul de Interne precizează că până la 4 aprilie 2022 au fost emise un număr de 2.982 permise pentru beneficiari de protecție temporară, dintre care 2.914 pentru cetățeni ucraineni, 68 pentru persoane de alte cetățenii.
