Aceste plângeri vizau abuzuri grave ale soldaților și ofițerilor, răpiri, furturi, jafuri, distrugeri, violări de domicilii, dezarmări ale forțelor de ordine. Ele au rămas fără răspuns având în vedere regimul comunist instaurat după război.
Documentele au fost păstrate în Arhivele Naționale ale României, unde au fost consultate de jurnaliștii Europa Liberă. Rapoartele au fost întocmite de prefecturile din țară și conțin declarațiile civililor sau procese verbale ale autorităților locale.
Reclamații fără răspuns
Plângerile erau înaintate și Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului (CRAA), organism creat în octombrie 1944 în subordinea Guvernului și care avea menirea de a înlesni colaborarea cu rușii în ceea ce privește despăgubirile de război după 23 august 1944.
CRAA raporta problemele din teren Înaltului Comandament Aliat (Sovietic). Reclamațiile populației civile și rapoartele prefecturilor fac parte din inventarul „Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului”, care cuprinde documente originale din perioada 1944-1950.
Pe 15 octombrie 1944, comisarul șef Virgil Șerban, șeful Comisariatului de Poliție Petroșani, menționa într-un proces verbal cum a fost dezarmat un gardian public de trei soldați ruși care l-au amenințat cu arma.
„În ziua de 10 octombrie a.c., pe la orele 22, au intrat în locuința gardianului public Dolog Petru, matricol nr. 107 – trei soldați ruși care amenințând pe gardianul Dolog Petru cu armele l-au imobilizat după care percheziționând în casă au furat revolverul de serviciu marca Browning seria no 248771, două încărcătoare și 16 cartuș, e după care au dispărut, neputând fi identificați. Constatăm că gardianul public Dolog Petru se afla într-o stare de constrângere morală fiind amenințat în caz de opunere cu împușcarea”, se arată în document.
I-au furat căciula și briciul
Alt gardian public, Viorel Bozeșan din Orăștie, declara pe 17 octombrie 1944: „În dimineața zilei de 16 octombrie 1944 orele 4 m-am sculat pentru a mă pregăti de serviciu. Am auzit în camera proprietarului niște soldați ruși înjurând, iar unii încercau să deschidă ușa de la camera mea cu forța. (...) În acel moment am auzit câteva detunături de armă lângă camera mea. Am pus mâna pe arma mea și voind să ies afară câțiva inși au tăbărât pe mine, mi-au luat arma seria 33556 Lobel. Eu neputând face nimic, cu mare greu am scăpat din mâinile acestor agresori și am plecat spre Poliție să raportez cazul(...).
„M-am reîntors spre casă și am constatat că rușii mi-au devastat camera. Cercetând în dulapul care era forțat am constatat că îmi lipsește o căciulă, o flanea de lână, o pereche pantaloni uniformă, un ceas Vecher și un brici. Am mai observat și aceia că în mașina cu care s-au dus aveau oi și o vacă roșie”, mai scria în 1944 gardianul public Viorel Bozeșan.
Răpiri de pe stradă la Arad
Pe 2 decembrie 1944, Chestura Poliției din Arad trimitea o notă internă prin care se cerea luarea imediată de măsuri pentru „urmărirea, identificarea, reținerea și trimiterea la Inspectoratul Regional de Poliție Timișoara a elevei B. Gertruda de 13 ani, nepoata comisarului Popescu Cornel, din Timișoara, care în ziua de 1 decembrie a.c. a fost luată de un medic căpitan sovietic și alți trei soldați într-un camion, plecând în direcția Arad”.
Împușcături și geamuri sparte
Pe 17 iulie 1946, Chestura Poliției Constanța trimitea un tabel către Comisia Aliată de Control cu reclamațiile civililor din cartierul DPM din Constanța împotriva soldaților ruși. Astfel, Iacob Traian reclama că pe 21 decembrie 1945 „marinari ruși beți au spart geamuri, au luat două cratițe smalțuite, un ceas de masă și au insultat”.
Zaharia Malcev reclama că „un soldat rus a tras cu arma din stradă prin ușă, în casă”.
Niculae Ionescu reclama că în martie 1946 „doi soldați ruși beți au dat cu piatra și au spart două geamuri în curte”.
Soldații au luat geamurile la rând, deoarece și alți vecini, Gheorghe Moroșeanu, Gheorghe Munteanu, Marin Pahonțu au reclamat spargerea geamurilor.
Furau bani și ceasuri
Tudor Constantin de pe strada Gândului nr. 136 din Constanța a reclamat că „doi soldați ruși s-au inrodus cu forța în casă, gazda a fost bătută, i s-a luat suma de 3800 de lei și mai multe vase au fost sparte”.
Petru Lăcătuș reclama că în octombrie 1945 „trei ruși au spart geamurile din stradă, intrând în casă au luat 3 cearceafuri, o pătură, un ceas de mână și un covor de perete”.
Dumitru Dogaru reclama în noiembrie 1945 că „intrați în casă, sub amenințare de armă, au luat un palton, o cămașă, un covor de perete și o rochie de damă”.
Dumitru Leșu se plângea pe 17 mai 1946 că „trei soldați ruți au intrat în casă beți, spărgând un pat, o dormeză, rupând cărți de citit, două cămăși și trei combinezoane de damă”.
Domnii ofițeri aliați căutau prostituate
- Pe 31 august 1944, gardianul public Ion Păduraru raporta următoarele: „La gheretele germane de pe Bdul. Regia Maria nr. 181 a venit un ofițer rus cu un soldat și au gonit soldații români care erau santinele. După ce au luat efectele ei au lăsat gheretele singure”.
- Pe 31 septembrie 1944, gardianul public Nichifor Popucioc scria o notă informativă. „Raportez că toată noaptea au venit dni ofițeri aliați ruși pentru a le da noi prostituate, amenințându-mă și cu pistolul”.
- Pe 9 octombrie 1944, detașamentul de poliție din Eforie raporta că „trei soldați ruși au venit să ridice lucrurile rămase de pe urma armatei germane”, obiecte depozitate în curtea poliției. Rușii au intrat în clădirea poliției, au percheziționat fiecare cameră, inclusiv dulapul cu arhiva, de unde au furat un aparat radio care era corp delict.
- Pe 2 ianuarie 1945, postul de jandarmi Crasna înregistra o notă informativă care relata că soldații sovietici de la posturile telefonice și de la cele de pândă fac scandal, intră în casele oamenilor și trag focuri de armă noapte de noapte.
Plângeri la prefectul din Constanța
Pe 11 noiembrie, o notă informativă relata că în miezul nopții, un soldat sovietic beat și înarmat a intrat în 30 de locuințe ale funcționarilor din portul Constanța fortându-i să le predea banii și ceasurile. Nemulțumiți, oamenii s-au dus a doua zi la prefect și l-au acuzat că nu face nimic de frică să nu fie schimbat din funcție de noua putere instalată în țară.
Copleșite de numărul reclamațiilor din partea civililor care dezvăluiau abuzurile Armatei Roșii, autoritățile române din Constanța au luat decizia de a transmite cifrat aceste fărădelegi.
Astfel, pe 9 septembrie 1944, chestura Constanța trimitea o circulară în teritoriu, mesaj în care arăta că „în conformitate cu Ordinul Direcțiunii Generale a Poliției nr. 20448 S din 6 septembrie 1944, vi se face cunoscut că Marele Stat Major cu nr 569381, interzice a se mai comunica în clar știri referitoare la armata sovietică”.
„În consecință, relațiile referitoare la Armata Roșie și operațiile militare se vor transmite cât mai scurt și numai cifrat”, se arată în odinul semnat de Matei Cosma de la Inspectoratul de Poliție Constanța.
