Linkuri accesibilitate

Amenințările Rusiei la adresa României. Cum folosește Moscova dezinformările create chiar de ea


Oamenii trec pe lângă o reprezentare artistică a președintelui rus Vladimir Putin, în fața ambasadei Rusiei la București, România, vineri, 29 aprilie 2022. (AP Photo/Vadim Ghirda)
Oamenii trec pe lângă o reprezentare artistică a președintelui rus Vladimir Putin, în fața ambasadei Rusiei la București, România, vineri, 29 aprilie 2022. (AP Photo/Vadim Ghirda)

Toți mai mulți oficiali ruși amenință România cu represalii pentru un ajutor ipotetic dat Ucrainei. Justificările sunt amenințări imaginare pe care România le-ar aduce Federației Ruse prin acțiunile sale.

Propaganda oficialilor de la Moscova a lansat, duminică, o nouă temă care vizează România. Ministerul rus al Apărării a susținut, pe contul de Telegram, că Ucraina exportă masiv cereale în România. Pe drumul de întoarcere sunt aduse, în schimb, arme și muniții străine. Oficialii de la București neagă.

Potrivit Moscovei, România ar fi beneficiat de exporturi masive de cereale, porumb, plante oleaginoase și animale de fermă. Acestea ar ajunge în România nu doar rutier și feroviar, ci și cu barje din portul Izmail, de-a lungul Dunării. Rușii susțin că ar fi fost exportate astfel nu mai puțin de 20 de milioane de tone de marfă. În schimbul cerealelor, România ar fi trimis arme și muniție străine.

Anexarea Moldovei, atacul asupra Transnistriei sau montarea scutului de la Deveselu cu scop ofensiv sunt doar câteva dintre temele pe care propaganda rusă le-a folosit pentru a cere pedepsirea României.

Amenințările au crescut în ultima săptămână, când propaganda rusă vorbește chiar de posibilitatea începerii celui de-al treilea război mondial după ce România și Polonia ar putea fi ținte ale unor atacuri cu rachetele Kalibr.

Cum a inventat și folosit Moscova discursul care să motiveze un eventual atac cu rachete împotriva României

Pe 25 aprilie, în ziua de Paști, Igor Girkin (Strelkov), fost ministru al apărării în Republica Populară Donețk susținea că România face pregătiri pe ascuns pentru război. Strelkov spunea că un număr imens de soldați și ofițeri români au fost aduși în Moldova sub masca „militarilor moldoveni”.

Informația era propagată pe Telegram și preluată de publicația rusă Pravda. Fostul membru al serviciilor secrete ruse mai susține că depozitele cu uniforme și încălțăminte militare, rațiile armatei NATO și alte echipamente militare auxiliare sunt construite și alimentate în grabă, din afară, în Republica Moldova.

Strelkov susținea că Moldova nu importă armele, pentru că atunci când armata română va ocupa Moldova, va „veni cu totul al ei”.

Strelkov este un veteran al armatei ruse, fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), care a jucat un rol cheie în anexarea Crimeei de către Federația Rusă și, mai târziu, în Războiul din Donbas, ca organizator al grupărilor militante ale așa-numitei Republici Populare Donețk.

A condus un grup de militanți în Ucraina, unde a participat la asediul Sloviansk. În timpul bătăliei și-a sporit influența și în cele din urmă a devenit comandantul militar de facto al tuturor forțelor separatiste din regiunea Donbas.

O zi mai târziu, pe 26 aprilie, politologul Serghei Markov declara pentru aceeași Pravda că „România, cu sprijinul NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să pună mâna pe Transnistria și să efectueze represiuni politice masive împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România plănuiește să anexeze Moldova”

Serghei Alexandrovici Markov, fost consilier al lui Vladimir Putin era intervievat în calitate de vicepreședinte al Forumului rus pentru afaceri internaționale și copreședinte al Consiliului Național Strategic al Rusiei.

Putin însuși a amenințat cu represalii armate statele care ajută Ucraina.
Putin însuși a amenințat cu represalii armate statele care ajută Ucraina.

Pe 28 aprilie, chiar Vladimir Putin amenința cu un răspuns fulgerător și rapid, „dacă cineva din exterior va dori să intervină în situația din Ucraina și va reprezenta o amenințare strategică, inacceptabilă pentru Rusia”.

Joi, într-o analiză a aceleiași publicații ruse Pravda se trecea la ideea că Rusia trebuie să pedepsească statele care ajută Ucraina.

„Furnizând arme, Germania și alte țări NATO s-au făcut singure, de facto, părți la război. Ucraina a devenit prin urmare un câmp de luptă în conflictul dintre NATO și Rusia pe tema normelor de securitate din Europa, conflict care escaladează de ani”, susținea articolul.

Articolul arăta și care ar urma să fie țintele principale pentru rachetele Kalibr: „țările care furnizează activ arme letale regimului nazist de la Kiev - Cehia, Polonia, Slovenia, Turcia, Germania și SUA”. Pravda nominaliza și Bulgaria, care ar face transport de arme neoficial.

Aceeași analiză arăta că prima țintă a rușilor ar putea fi România, care „ar putea invada acum Transnistria pentru a-și salva frații moldoveni de acolo.”

Polonia e următoarea pe lista publicației ruse, pentru că „această țară servește drept punct de tranzit pentru toate transporturile de armament din țările vestice către Ucraina.”

Publicația concluzionează că fie fizic, fie mental, aceste țări nu vor supraviețui unui atac cu rachete Kalibr și că ar fi vorba despre „un preludiu al celui de-al Treilea Război Mondial”, „dar aliații SUA ar fi primii care l-ar pierde, din cauza comportamentului lor indezirabil”.

Analist: Narativele Rusiei sunt aceleași din 1918

Profesorul Ștefan Popescu, analist de politică internațională spune că amenințările Rusiei la adresa României fac parte dintr-un arsenal narativ folosit de Rusia (și URSS) împotriva României din 1918.

„Nu sunt prea creativi din acest punct de vedere. După ce Basarabia a revenit la patria mamă, au existat narative care se arate că România complotează împotriva statalității sovietice sau rusești. Ei reprezentau România ca un stat imperialist, ca un stat care a apărut din neant și care s-a format luând Moldova, Transilvania, luând Bucovina, luând Banatul”, precizează Popescu.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu spune că eșecul de pe front a dus la creșterea amenințărilor directe ale Rusiei față de statele din zonă.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu spune că eșecul de pe front a dus la creșterea amenințărilor directe ale Rusiei față de statele din zonă.

El spune că au fost date periodic asemenea mesaje de către Rusia - după 1918, în perioada interbelică sau chiar în comunism, când „România era prezentată ca un stat imperialist, ca un stat agresiv tot timpul”.

În ultimii ani, amenințările Rusiei au crescut mai ales după instalarea scutului de la Deveselu, iar creșterea în intensitate din ultimele zile are ca scop alimentarea propriei populații cu discursuri favorabile.

„Această schimbare de ton mai agresivă a narativului rusesc vine pe fondul neatingerii obiectivelor inițiale din Ucraina. Sunt mesaje adresate publicului rus pentru a arăta că Federația Rusă nu se luptă numai cu forțele ucrainene, dar se luptă și cu alte state, nu numai cu Statele Unite ale Americii și statele occidentale, dar și cu state din est, în primul rând, România și Polonia, care găzduiesc elemente ale scutului antirachetă și care sunt și țări de frontieră”, explică Popescu.

Amenințări ale Rusiei la adresa României în 2022:

  • 21 ianuarie 2022 - Rusia cere retragerea NATO din România și Bulgaria;
  • 1 februarie 2022 - Putin spune că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia;
  • 6 martie 2022 - Rusia amenință voalat România și Polonia: Orice țară care pune la dispoziția Ucrainei aerodromurile poate fi considerată ca parte din conflict;
  • 8 martie 2022 - Rusia ameninţă România şi Polonia că, dacă găzduiesc avioane ucrainene de luptă, vor fi considerate state co-beligerante, după ce un avion de luptă ucrainean a fost „interceptat” şi dirijat spre un aeroport militar din Bacău, în condiţii neclare;

Ce arme a dat România Ucrainei

România a fost, conform datelor oficiale, unul dintre statele care a ajutat cel mai puțin Ucraina cu armament.

La două luni de la invazia Rusiei în Ucraina și pe fondul apelurilor tot mai apăsate ale președintelui Zelenski pentru armament greu, România se pregătea să modifice legislația în așa fel încât să poată dona arme.

Până acum, ajutorul concret dat Ucrainei de România se ridică la 2.000 de căști de protecție balistică și a 2.000 de veste antiglonț, care alături de „elemente de muniție” au o valoare de circa 2 milioane de euro, potrivit MApN.

În urmă cu 7 zile, Ucraina a cerut României ajutor de tehnică militară grea. Până acum nu există informații despre un răspuns pozitiv la cerere.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG