Linkuri accesibilitate

3 minute | Rusia vrea război până obține Odesa, Ungaria și-ar dori ieșire la Adriatica, FED & BNR contra inflației


Pe fondul insistențelor UE ca Ungaria să respecte boicotarea gazelor rusești, premierul Viktor Orban a declarat ieri că n-ar fi o problemă dacă Ungaria nu ar fi fost lipsită exact de teritoriile sale cu ieșire la Marea Adriatica. Croația a reacționat prompt. Foto: 03.04.2022.
Pe fondul insistențelor UE ca Ungaria să respecte boicotarea gazelor rusești, premierul Viktor Orban a declarat ieri că n-ar fi o problemă dacă Ungaria nu ar fi fost lipsită exact de teritoriile sale cu ieșire la Marea Adriatica. Croația a reacționat prompt. Foto: 03.04.2022.

Unii dintre cei mai informați oameni din lume, adică șefii spionajului american, audiați ieri de Senatul SUA, au explicat că războiul din Ucraina va fi unul de uzură. Efectele, combinate cu o criză a ofertei și livrărilor încă înainte de 24 februarie, se resimt deja în economia globală.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Camera Reprezentanților nu numai că a aprobat ajutorul de 33 de miliarde de dolari cerut de administrația Biden pentru Ucraina, dar a plusat cu încă șapte. În ciuda eforturilor însă, pentru că vremurile grele abia au început.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Războiul din Ucraina va fi un război de uzură. V. Putin ar vrea controlul asupra întregului țărm al Mării Negre, spun șefi ai serviciilor de informații americane.
  • Viktor Orban nu găsește altă alternativă la gazul rusesc decât regretele că livrările la tărmul Adriaticii nu se pot face pe teritoriu maghiar. Croația reacționează.
  • BNR a urcat ieri dobânda de referință cu 0,75%, până la 3,75%, ridicând viteza anti-inflație. Global, Rezervele Federale dau tonul pe fondul exploziei prețurilor.

O previziune sumbră și 40 (patruzeci) de miliarde USD

Majoritatea publicațiilor occidentale o citează pe directorul Agenției Naționale de Informații a Statelor Unite, Avril Haines, declarând la audierile de ieri din Senat, că războiul din Ucraina va fi unul de uzură.

Potrivit BBC, ea a explicat că Vladimir Putin vrea mai mult decât Donbas din estul Ucrainei, vrea Odesa, Transnistria, litoralul Mării Negre, dar se confruntă cu „o nepotrivire între ambiții și capacitatea militară convențională a Rusiei”. De aici și riscul ca Moscova să recurgă la măsuri mai drastice, inclusiv la armament nuclear, după cum relatează The Guardian.

La rândul său, șeful Agenției de Informații a Apărării, Scott Berrier, adaugă că Rusia și Ucraina se află în fața unui blocaj, devreme ce armata rusă nu a reușit să ia Kievul în primele zile de război, iar armata ucraineană nu izbutește să îi alunge pe invadatori.

Washington Post deschide cu detalii privind adoptarea de către Camera Reprezentanților, cu 368 de voturi la 57, a unui pachet financiar de 40 miliarde de dolari pentru Ucraina, din care 15 miliarde pentru armament. Urmeză rapid și Senatul.

Președinta Camerei, Nancy Pelosi a declarat că „este un război dintre o democrație și o dictatură. Democrația trebuie să învingă. Poporul ucrainean luptă pentru a-și apăra propria democrație, și făcând acest lucru, apără și democrația noastră”.

Președintele Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, primind decorația „Prințesa Olga” de la președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski. Nancy Pelosi a mers la Kiev pe 30 aprilie 2022 și a vizitat inclusiv zone distruse de bombardamentele rusești.
Președintele Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, Nancy Pelosi, primind decorația „Prințesa Olga” de la președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski. Nancy Pelosi a mers la Kiev pe 30 aprilie 2022 și a vizitat inclusiv zone distruse de bombardamentele rusești.

Pare să fie și esența declarației șefului CIA, William Burns, care a spus săptămâna trecută pentru FT că răspunsul coerent al Occidentului contra Rusiei a luat prin surprindere China, așa că Beijing-ul și-ar putea reanaliza planurile agresive față de Taiwan.

Intervievată de Europa Liberă, economistul-șef pentru Asia-Pacific a băncii de investiți Natixis, Alicia Garcia-Herrero, declară că, în ciuda declarațiilor ferme de susținere a lui Vladimir Putin, China a devenit foarte ezitantă și se ferește să nu își expună companiile sancțiunilor occidentale, ajutând cu adevărat Rusia.

Ungaria refuză boicotul gazului rusesc. În plus, enervează Croația

Europa Liberă relatează discuțiile tensionate dintre șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și premierul Viktor Orban, care insistă că, dacă Budapesta ar boicota gazul rusesc, efectul va fi catastrofal. Un fel de bombă nucleară, îl citează și The Guardian, care adaugă că cel care speră să obțină o poziție mai flexibilă a Budapestei este președintele Franței, Emmanuel Macron.

Viktor Orban a câștigat recent un nou mandat, grație victoriei Fidesz la alegerile parlamentare din 3 aprlie. Aici, la un miting electoral de pe 30 martie 2022, din orașul Eger. Mesajul populist, presărat cu trimiteri anti-europene, suveraniste a câștigat cursa pe fondul cenzurii și a presiunilor contra presei independente, dar și a problemelor economice.
Viktor Orban a câștigat recent un nou mandat, grație victoriei Fidesz la alegerile parlamentare din 3 aprlie. Aici, la un miting electoral de pe 30 martie 2022, din orașul Eger. Mesajul populist, presărat cu trimiteri anti-europene, suveraniste a câștigat cursa pe fondul cenzurii și a presiunilor contra presei independente, dar și a problemelor economice.

Din articolul The Guardian nu reiese când anume l-a sunat Emmanuel Macron pe Viktor Orban. Adică înainte sau după ce Viktor Orban a declarat la un post de radio că Ungariei i-ar fi mult mai ușor să respecte embargo-ul european dacă ar mai avea deschidere la Marea Adriatică. Dacă discuția franco-maghiară a avut loc înainte, probabil că ar fi util ca Emmanuel Macron să se abțină să îl mai contacteze pe Viktor Orban. Măcar o vreme.

G4Media titrează că declarația lui Viktor Orban sporește tensiunile în regiune și îl citează pe ministrul de Externe croat. „Condamnăm orice aspirație teritorială asupra altor țări suverane”, a spus acesta, chemându-l pentru explicații în biroul său pe ambasadorul maghiar la Zagreb.

Nu e singurul subiect din presa românească legat de Ungaria. Europa Liberă explică ce s-a întâmplat exact la meciul România-Slovacia când s-a cântat imnul Ținutului Secuiesc, un subiect deja instrumentat politic de AUR și PSD.

Inflația a depășit 13 procente în România

La ora la care încheiam această scrisoare/sinteză de știri, Institutul Național de Statistică tocmai a anunțat că inflația se apropie de 14% pe luna aprilie, 13,8% mai precis.

O veste atât de proastă precum o inflație cu două cifre depășește în gravitate chiar și știrea îngrijorătoare de ieri, anume că Banca Națională a ridicat dobânda de referință cu 0,75 puncte procentuale, până la 3,75%, în încercarea de a domoli inflația. Or, se pare că inflația ține de componente asupra cărora nici BNR, nici guvernul României nu par să dețină vreun control. De pildă, prețul gazului care a sporit cu 85% în aprilie (!).

În plus, pe lângă proasta administrare a finanțelor țării, problema inflației este una globală și ține inclusiv de războiul din Ucraina. New York Times alocă spații ample, de pildă, ridicării recente a dobânzii de referință de către Rezervele Federale. Citează declarația președintelui Biden care spune că încetinirea inflației acum de 8,5% este prima prioritate a politicii sale acasă, dar și oficiali ai FED care se întreabă dacă nu ar fi trebuit să ridice dobânda cheie mai devreme, nu abia în martie.

Un editorial din Times face însă trimitere la una din cauzele principale ale „deranjului” global: anume blocajul exportului de grâu ucrainean de către forțele ruse în Marea Neagră. Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat la Odesa săptămâna trecută, ar fi bine să nu se mulțumească cu amintirea bombardamentelor rusești când a trebuit să se adăpostească rapid, ci să acționeze ferm pentru oprirea lor.

Pe scurt, atâta vreme cât materii prime esențiale: cereale (Ucraina) și combustili (Rusia) au intrat în zodia războiului, speranța BNR că 2023 va readuce inflația la o cifră în România pare optimism pur și atât.

Alte subiecte:

Acestea fiind zise, nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG