Linkuri accesibilitate

România repetă erorile crizei din 2009. Economist: Câștigă 100 de lei, cheltuie 130 și se împrumută scump


Ministrul de Finanțe ar trebui să prezinte un pachet de măsuri pentru reducerea datoriei publice sub nivelul de 50%, dar acest lucru nu se întâmplă. Imagine generică cu Adrian Câciu.

Toate datele arată că România se îndreaptă spre o nouă criză, remarcă specialiștii. Deficitul a depășit estimările, inflația a ajuns la două cifre, dobânzile sunt la un nivel record, iar datoria publică a sărit de 50% din PIB. Prognoza Băncii Mondiale reajustează negativ creșterea economică.

Legea responsabilității fiscal bugetare prevede la articolul 13 că, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ei.

Printre măsurile care trebuie luate se numără și înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. O astfel de măsură ar afecta și angajările în sistem, deoarece nu s-ar mai putea face angajări dacă nu există concedieri sau plecări.

Dacă datoria publică depășește și pragul de 55%, Guvernul trebuie să treacă și la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din domeniul public.

România a depășit, în luna martie, nivelul de 50% în ceea ce privește datoria publică, iar tendința este de creștere până la finalul anului.

Toți parametrii indică o criză economică. Deficitul este la cote alarmante, fiind într-o creștere continuă începând din 2019, problema fiind agravată de criza pandemică și de războiul din Ucraina.

„Câtă vreme vom continua să avem politici care să crească deficitul, este imposibil să scadă datoria publică, dimpotrivă, se va mări. Nu am văzut setul de măsuri care să reducă datoria publică”, a declarat fostul ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu (PNL), fost ministru al Proiectelor Europene în guvernul Ciucă.

Potrivit acestuia, la plecarea sa de la Finanțe, în noiembrie 2021, dobânzile erau de 5%-5.6%, iar deficitul era de 4.7%. La finalul anului trecut, într-o singură lună, decembrie 2021, deficitul a sărit la 6.7%.

Bugetul pe 2022 a fost construit pentru o creștere economică de 4.6% și un deficit de 5.84%. Toate țintele pot să fie ratate, Banca Mondială a reajustat ținta de creștere economică la 1.9%. Inflația este preconizată a fi în jurul a 10%.

Cum repetă România scenariul crizei din 2009: cel mai mare deficit din ultimul deceniu, cele mai mari dobânzi

România a ajuns să înregistreze un deficit peste ținta de 3% încă din 2019, când nu exista problema pandemiei sau a războiului. În plină perioadă de creștere economică, deficitul a fost de 4.6% din PIB, cel mai mare deficit din ultimul deceniu. Situația repetă erorile crizei din 2008 – 2009, când exista creștere economică, dar și deficite mari, avertizează specialiștii.

Deficitul din 2019 nu a fost doar cel mai mare din ultimul deceniu, ci și cel mai mare din Europa. Comparativ, în 2015, România înregistra un deficit sub 1%.

„Deficitele bugetare cresc mult dacă te lovește un șoc economic cum a fost șocul pandemiei. Rădăcina problemei este că am avut deficite mari în perioada de boom economic. Am intrat în două crize cu aceeași problemă, deficite mari din perioada dinainte de criză”, explică economistul Ionuț Dumitru pentru Europa Liberă.

În toate țările din UE deficitele au crescut în timpul pandemiei, pe fondul impunerii unor perioade de lockdown și întreruperii unor activități economice. Pandemia a trecut sau este aproape de final, iar celelalte state europene încep să își revină din perspectiva deficitului.

În România, Comisia Europeană preconizează un deficit de 6.9%.

Datoria publică la un nivel record: 596 de miliarde. Și crește.

Deficitul ridicat conduce automat la creșterea datoriei publice, dacă PIB-ul nu crește, arată specialiștii. Taxele și impozitele colectate la buget reprezintă aproximativ 27% din PIB, în timp ce media europeană este de 40%.

„Suntem în situația unei familii care încasează 100 de lei în fiecare lună și cheltuie 125 – 130 de lei. Diferența de 25 – 30 de lei o împrumută, cam asta e situația bugetului astăzi”, susține Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank.

Pentru a acoperi deficitul, România se împrumută. Dobânzile sunt la un nivel record, dar deficitul trebuie suplinit.

„Împrumuturile sunt la dobânzi mult crescute față de anul trecut. România s-a împrumutat la dobânzile cele mai mari în 2021, se împrumută și în 2022 la costurile cele mai mari din UE. Dobânzile au crescut cu peste 50%”, a precizat fostul ministru de Finanțe din guvernul Cîțu, Alexandru Nazare.

România ar trebui să reducă deficitul bugetar, până în 2024, de la 7% la 3%. În primele luni au fost luate însă noi măsuri cu impact pe buget: a fost aprobat pachetul de sprijin pentru consumatorii casnici cu privire la prețul la energie și pachetul de stimulare a economiei. Președintele Iohannis a anunțat și creșterea cheltuielilor cu apărarea, bugetul ministerului urmând să crească de la 2% la 2.5% în 2022. Toate reprezintă noi cheltuieli pentru buget.

„E complet nerealist să spunem că putem reduce deficitul doar reducând cheltuielile. Nu ai cum să faci lucrul acesta. Ai o anvelopă salarială redusă”, a afirmat Ionuț Dumitru pentru Europa Liberă.

Guvernul trebuie obțină venituri mai mari, fie din impozitul pe venit, din colectarea de TVA sau alte taxe. Dacă România are venituri de 27% din PIB, Bulgaria are 31%, iar Polonia, Ungaria sau Cehia sunt la 34-35%. România colectează foarte slab taxa pe valoare adăugată (TVA), deși an de an se vorbește despre îmbunătățirea colectării și informatizarea sistemului.

Analistul Ionuț Dumitru avertizează și asupra sistemului fiscal „ciuruit”, în care nu toți angajații plătesc aceleași taxe, unii fiind scutiți. Spre exemplu, IT-iștii nu plătesc impozitul pe venit, iar angajații din construcții și agricultură beneficiază de scutiri la contribuțiile pe sănătate. Pe lângă aceștia, există și alte forme legale de a evita plata contribuțiilor la nivelul maxim, cum ar fi PFA (persoană fizică autorizată), PFI (persoană fizică independentă) sau plata pe drepturi de autor.

Avansat de PSD ca o posibilă soluție pentru îmbunătățirea veniturilor la buget, impozitul progresiv poate avea și el problemele lui. Dumitru crede că problema constă în baza de impozitare, nu forma impozitului.

„Nici când am avut unică, nici când am avut cotă progresivă nu am colectat mai mult din impozitul pe venit. A prezenta trecerea la impozitul progresiv ca soluția salvatoare pentru toate problemele e o mare eroare”, spune Ionuț Dumitru.

Potrivit acestuia, sistemul bancar din România și-a atins limitele de finanțare în ceea ce privește datoria publică.

Ce va face statul obligat să ia măsuri. Dan Vîlceanu: Nu ne vom încadra în ținta de deficit

Și totuși ce se întâmplă în aceste condiții cu legea responsabilității fiscal bugetare? Politicienii consultați de Europa Liberă, dar și analiștii cred că se va ajunge la o nouă derogare. Adică, un paragraf din lege nu se va mai aplica când nu este pe placul guvernanților.

„Dacă scade PIB-ul suntem în mare pericol”, avertizează fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, care spune că ar trebui luate rapid măsuri de consolidare fiscală. El subliniază că „nimic nu se face peste noapte”, iar România trebuia să se pregătească pentru a face față crizelor. Potrivit acestuia, PNRR ar putea reprezenta o soluție care să salveze situația.

Cu toate acestea, Nazare spune că este îngrijorat că deficitul după primele trei luni ale lui 2022 este egal cu deficitul anului trecut.

„Acum, deficitul este mai mare cu un miliard față de anul trecut în aceeași perioadă și ne împrumutăm la peste 7% dobândă. Anul trecut, când se negocia Coaliția, am subliniat, i-am făcut atenți că vom avea această situație și că trebuie să luăm măsuri să ținem cheltuielile bugetare în frâu. Actualul ministru are responsabilitatea”, a declarat Dan Vîlceanu (PNL) pentru Europa Liberă.

Salariile au fost înghețate prin legea bugetului, dar nu există o înghețare a anvelopei salariale, adică se pot mări cheltuielile prin noi angajări.

„Nu cred că ne vom încadra în deficit, instituțiile internaționale au spus că vom avea o depășire a țintei de deficit. Dacă erau măsuri care să reducă deficitul, ele ar fi stopat și inflația. Nu le-am văzut, din contră”, susține Vîlceanu.

Ministrul Adrian Câciu nu a putut fi contactat de Europa Liberă pentru a explica cum va aplica guvernul legea responsabilității fiscal bugetare. În declarațiile publice, ministrul de Finanțe a dat vina pe inflația externă care este importată și în România. Câciu, ministru susținut de PSD, spune că inflația va decelera spre finalul anului.

„Trebuie privită datoria publică, ştiu că există o citire în litera legii, nu în spiritul legii. Legea responsabilităţii fiscal bugetare are în vedere şi situaţii în care, de exemplu, faci împrumuturi pentru investiţii. Deci nu se aplică deja o îngheţare de drept dacă noi avem împrumuturi pentru investiţii. Nu avem în vedere o astfel de chestiune privind îngheţarea salariilor”, a declarat ministrul de Finanțe pe 21 aprilie.

Cum a evoluat datoria publică

De precizat că PIB-ul României s-a modificat în intervalul 2015 – 2022. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât datoria publică poate părea, procentual, mai mică. În ultimii ani, produsul intern brut s-a majorat, excepție făcând 2020, din cauza crizei pandemice.

Datoria publică:

  • 2015 - 37,8% (269 miliarde de lei)
  • 2016 – 37,3%
  • 2017 - 35,1%
  • 2018 - 34,7%
  • 2019 - 35,3%
  • 2020 - 47,4%
  • 2021 - 48,9%
  • 2022 - 50,6% (februarie) (596 miliarde de lei)

Năsui (USR): „Guvernul trebuie să oprească explozia cheltuielilor”

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în 2021, spune că „Guvernul ar trebui să oprească explozia cheltuielilor”, care continuă procesul de îndatorare. Deputatul spune că efectul se va vedea în dobânzi mai mari și inflație.

„În economie totul se plătește. Unii consideră că statul e un sac fără fund, care poate arunca miliarde pe noi programe, sinecuri, noi pensii speciale, toate lucrurile acestea se plătesc de undeva”, a afirmat Năsui.

Potrivit acestuia, guvernul va da o derogare de la Legea responsabilității fiscal bugetare în cazul datoriei publice care a depășit 50% din PIB. Deputatul USR este convins că Guvernul va veni cu noi taxe și impozite, chiar dacă liderii Coaliției au negat vehement o astfel de variantă.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG