Rezultatele ultimului studiu național de literație, realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO) arată că 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei.
Cifra este o confirmare a rezultatelor din ultimii ani ale elevilor români la testele PISA (o evaluare standardizată internaţional prin care este testat nivelul de înțelegere al unui text și modul în care elevii fac conexiuni interdisciplinare). Deși problema nu este una noua, nu par să existe încă măsuri concrete pentru a o rezolva.
Potrivit studiului BRIO, 42% dintre elevi nu pot înțelege cu adevărat un text, iar doar 11% (unul din 10) au abilități depline la finalul anilor de studiu. Raportul de literație a fost întocmit în urma completării unor teste standardizate, de către mai mult de 47.000 de elevi din toate regiunile țării, pe o perioadă de 15 luni.
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, de la Universitatea din București, spune că situația nu se va schimba câtă vreme nu au loc modificări relevante în sistemul de educație.
„Noi nu schimbăm lucrurile fundamentale, ci facem schimbări pseudo-cosmetice. Nu sunt schimbări profunde, chiar dacă la suprafață pot să pară profunde”, arată profesorul universitar care pregătește viitorii profesori.
Expertul în educație susține că ceea ce nu funcționează în sistemul românesc de învățământ sunt chiar programele școlare, din care derivă manualele.
Analfabetismul funcțional e o cauză a învățării mecanice.Ovidiu Pânișoară, expert în educație
„Noi în continuare avem niște manuale extreme de greoaie, care trimit spre învățare mecanică. Acești copii trec prin școli și trec cu note care îi califică. Dar problema este că ei trec într-o modalitate la care cei mai mulți profesori apelează, pentru că este cea mai la îndemână atunci când ai de făcut multă materie. Profesorii nu au timp să explice”, spune Ovidiu Pânișoară.
Profesorul arată că un copil care nu este analfabet funcțional știe să înțeleagă un text și să îl aplice în contexte variate și să extragă din el informațiile fundamentale.
„Or, aceste lucruri nu se pot întâmpla dacă eu predau la foc continuu. Când eu, ca profesor, trebuie să spun mult, nu mai am timp de explicații. Strategiile acestea de gândire se formează, nu te naști cu ele. Se formează atunci când explici copilului și îl ajuți să înțeleagă”, precizează Ovidiu Pânișoară.
Învățăm pe de rost teorema lui Pitagora, dar nu știm la ce folosește
Un exemplu concret de analfabetism funcțional este cel al învățării teoremei lui Pitagora.
„Copiii învață teorema lui Pitagora, o știu pe dinafară, dar n-o înțeleg, pentru că nu le-o explică nimeni. Profesorul trece la următoarea teoremă. Și nu e vina profesorului, pentru că asta e problema. Deocamdată nu i-am dat profesorului un instrument astfel încât el să aibă timp cu copiii. De ce în alte țări lucrurile funcționează? Pentru că materia e construită de așa manieră încât copilul evoluează încetul cu încetul înțelegând anumite lucruri”, mai arată Ovidiu Pânișoară.
Lidia Mîrzac, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Silvic „Bucovina" din Câmpulung Moldovenesc, a identificat o altă cauză a analfabetismului funcțional. „Rezultatul cu 42% dintre elevi analfabeți funcțional este o chestiune pe care o știam și pe care o spunem de mult timp. Elevii nu pot interpreta și folosi o informație pentru că facem forme fără fond”, spune profesoara.
„Elevul nu trebuie să iasă din clasele I-IV fără să citească și fără să știe operațiile matematice. Dar suntem într-un sistem de învățământ în care atenția învățătorului este spre performanță, lucrează cu 3-4 copii, pentru că asta se punctează – performanța, uitând că noi suntem într-un învățământ de masă”, mai argumentează Lidia Mîrzac.
Profesoara spune că la gradația de merit pe care o iau profesorii se punctează mai mult performanța,nu progresul elevilor.
„Din 150 de puncte, în fișa de gradație, pentru progresul elevilor se dau 10 puncte. Și atunci, dacă mi se dau puncte pentru diploma la olimpiadă, ce motivație mai are profesorul? Se dau gradații de merit inclusiv pentru profesorii cu toți elevii picați la Bacalaureat”, a mai spus Lidia Mîrzac.
România combate, dar nu știe cum
Ministrul Sorin Cîmpeanu spune că are în plan combaterea analfabetismului funcțional prin programul „România Educată”, lansat de președintele Klaus Iohannis încă din 2018.
„Se cheamă (n.r. programul de reducere a analfabetismului funcțional) România Educată. Termenul nu este nici scurt, nici lung. Este permanent”, a răspus Sorin Cîmpeanu întrebat de Europa Liberă despre măsurile pe care le are Ministerul Educației în vedere pentru combaterea acestui fenomen.
Printre alte obiective, programul România Educată își propune „reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%”. Nu precizează prin ce programe va ajunge la acest procent înjumătățit.
De asemenea, România Educată își propune ca până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază, ceea ce înseamnă inclusiv de predare prin instrumente digitale.
Soluțiile specialiștilor
Profesorul universitar Ovidiu Pânișoară spune că soluția pentru ca procentul elevilor analfabeți funcțional să fie mai mic este schimbarea programelor școlare și a manualelor, astfel încât să lase profesorilor timp pentru construcție.
„Copiii de azi au și mai multe surse de informare și dacă nu reușești să-i captivezi se plictisec. În plus, acum suntem în faza în care profesorii nu au instrumente, e ca și când le-am cere să participle la olimpiadă, dar noi le-am dat o piscină de copii gonflabilă”, mai spune profesorul universitar.
Ovidiu Pânișoară susține că în momentul în care profesorul va avea mai mult timp și va respecta niște trepte de predare situația se va schimba.
„În fond, școala nu trebuie să fie un element de reproducere și de învățare pe dinafară, ci să formeze unui mod de gândire, că de aici apare analfabetismul funcțional”, spune Ovidiu Pânișoară.
Profesoara de liceu Lidia Mîrzac semnalează că în ultimii 10 ani, România nu a avut niciun program pentru combaterea analfabetismului funcționa, iar programele școlare nu au fost adaptate la rezolvarea acestei probleme.
„Nu există programe speciale pentru literație. Noi doar constatăm fenomentul, vin la clasa a noua fără să știe să citească. În urmă cu vreo 4 ani eu am adus la clasă un învățător pentru că eu, ca profesor, nu știu să îi învăț să citească, iar învățătorul mi-a spus disperat că elevii nu înțeleg textul de clasa a patra”, spune Lidia Mîrzac.
De aceea, profesoara susține că pentru combaterea analfabetismului funcțional trebuie început cu clasele primare. „Eu cred că este vorba de rădăcini adânci. Până când nu se pune accent pe învățătorul care pune creionul în mână nu se schimbă ceva, acolo trebuie lucrat”, arată profesoara de limba română.
