Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut, miercuri, Parlamentului European să susțină cererea de aderare a țării la Uniunea Europeană.
Este pentru prima dată când un președinte al Republicii Moldova se adresează în fața plenului PE.
Republica Moldova a depus oficial cerere de aderare la UE pe 3 martie iar Parlamentul European a solicitat, printr-o rezoluție, acordarea statutului de țară candidată la aderarea în blocul comunitar.
Ea a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei întoarce regiunea „cu 100 de ani în urmă”.
„Rusia a dezlănțuit o tragedie fără margini. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost făcut astfel încât Ucraina să se transforme într-o anexă geopolitică a unui vecin cât mai puternic. Statele baltice, românii, cehii, germanii, polonezii își amintesc cu toții ce înseamnă asta", a adăugat Maia Sandu în discursul ținut miercuri în fața Parlamentului European.
„Ca mulți din țara mea am auzit din biroul meu bombele care cădeau la Odesa. Toate acestea au fost întâmpinate de cetățenii noștri cu compasiune și am început să primim imediat primii refugiați”, a spus Sandu. Ea a menționat numărul mare de oameni care au fost nevoiți să părăsească Ucraina. În special femei și copii.
Sute de mii de ucraineni au tranzitat Republica Moldova iar 90.000 de ucraineni „sunt găzduiți de cetățenii mei cu suflet mare și jumătate sunt copii, ceea ce înseamnă 10% din copiii care sunt în țara mea”, a spus președintele Republicii Moldova, care a adăugat că țara sa face tot ce este posibil pentru a ajuta refugiații.
„Suntem copleșiți dar vom face tot ce putem pentru a-i ajuta. Sunt vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Sprijinim integritatea Ucrainei și condamnăm invazia. Crimeea e Ucraina, Donbas e Ucraina și Kiev înseamnă Ucraina, sunt și vor fi întotdeauna, acest război nu are nicio justificare”, a adăugat Maia Sandu.
Reforme pentru aderare
Cât privește eforturile pe care Republica Moldova le face pentru aderarea la UE, Maia Sandu a făcut apel la instituțiile europene care ar trebui să-i sancționeze pe cei care au obținut bani din corupție și au fugit în state membre ale UE.
„Cetățenii moldoveni ne-au dat un mandat clar pentru reforme. Guvernul are un angajament profund pentru reforme în justiție. Am eliminat multe scheme de corupție. Vă cer ajutor pentru a lupta împotriva corupției, vă rugăm să-i sancționați pe acei politicieni care au furat banii statului și au fugit în țările civilizate. Statele UE ar trebui să facă mai mult împotriva acelor bani murdari care vin din democrații fragile. Respingeți banii murdari veniți din Moldova”, a spus președintele moldovean.
În ultimele 9 luni guvernul și parlamentul au colaborat pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și pentru a demonstra că Moldova se schimbă și poate deveni un loc mai bun, spune președintele moldovean.
„Am început să ne construim securitatea energetică și facem bani importanți pentru a securiza frontierele.”
Ea a făcut referire la crizele care au lovit Moldova și la provocările venite de pe piața energiei.
„Am fost loviți foarte puternic de crizele care s-au perindat și care au culminat cu războiul împotriva Ucrainei. Creșterea prețului energiei au dus și la creșterea inflației, 37%, investițiile s-au oprit din cauza războiului.”
Conflictul din Transnistria este o altă provocare, spune liderul de la Chișinău.
„Noi pledăm pentru o soluție în pace, care să țină cont de suveranitatea Moldovei și de granițele recunoscute internațional. Încercăm să rezolvăm diplomatic acest conflict. Nu ne dorim nici război, nici destabilizare, vrem integrare pașnică.
Considerăm că nu există o amenințare iminentă împotriva Moldovei. Ca să fim cu adevărat neutri, așa cum scrie în Constituție, am cerut retragerea trupelor din Transnistria care încalcă independența noastră”, reamintește președintele Moldovei.
Presa transnistreană a relatat despre focuri de armă care s-ar fi auzit joi, 5 mai, în apropierea punctului de control Cuciurgan.
Postul de televiziune TSV a relatat pe canalul său din rețeaua Telegram, citând „surse din cadrul structurilor de forță”, că focuri sporadice s-ar fi tras pe teritoriul Ucrainei, în zona localității Pavlivka, aflată în apropierea satului Cuciurgan și că ar fi vorba de niște exerciții militare, după cum transmite Radio Europa Liberă Moldova.
Aceste relatări au fost preluate imediat de mai multe agenții de presă rusești.
Relatarea din 5 mai vine după mai multe presupuse incidente similare care ar fi avut loc recent în Transnistria, regiune autointitulată „autonomă” și susținută de Moscova care are 1.500 de soldați ruși pe teritoriul său.
O serie de incidente începute în regiunea transnistreană pe 25 aprilie au readus în discuție o posibilă implicare a enclavei separatiste din R. Moldova în războiul Rusiei contra Ucrainei.
Ucraina a spus că Rusia dorește să destabilizeze regiunea pentru a crea un pretext pentru o intervenție militară.
Transnistria, susținută de Rusia, o fâșie îngustă de pământ între Republica Moldova și Ucraina, și-a declarat independența față de Chișinău în 1990, iar cele două părți au purtat un scurt război în 1992, care a fost înăbușit de trupele ruse care au intervenit de partea așa-zișilor separatiști.
Rusia păstrează încă aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria, despre care se spune că păzesc un imens depozit de arme din epoca sovietică.
Pe lângă trupele care se presupune că ar păzi acest depozit, Rusia mai are în Transnistria încă 400-500 de soldați care au fost etichetați ca forțe de menținere a păcii de la sfârșitul războiului din 1992, deși condiția esențială pentru a fi forțe de menținere a păcii nu este respectată: să fie admise cu acordul ambelor părți.
Temerile cu privire la o revărsare a conflictului din Ucraina peste graniță au crescut după ce un general rus a declarat că invazia Moscovei avea ca scop crearea unui coridor de uscat prin teritoriul sudic al Ucrainei până în Transnistria.
Moldova în Europa
„Avem o identitate europeană puternică. Noi facem parte din Europa. Valorile UE sunt ale noastre: respectul pentru viața umană și convingerea că fiecare are dreptul să-și urmeze visul în libertate. Este important să aveți în Moldova un partener stabil. În același timp, avem nevoie de o ancoră, care este statutul de țară candidată la aderare în UE”, a spus ea.
Pe 3 martie, a amintit ea, R. Moldova a semnat aplicația pentru aderarea la UE, „inspirați de aspirațiile poporului nostru care vrea libertate, prosperitate și pace, un drum pentru care merită să facem fiecare pas.”
„Credem în Uniunea Europeană, în valorile sale și în viitorul său. Știm că nu este o decizie ușoară, dar acordarea statutului de țară candidat pentru Moldova este decizia cea bună. Aparținem de UE, suntem o țară europeană, cu o limbă europeană și un sistem politic european. O treime dintre noi sunt deja europeni. Diaspora noastră se află alături de dumneavoastră. Dorim să facem reforme și să întărim statul de drept. Economia și comerțul sunt integrate pe piața europeană”.
Președinta Moldovei a spus că țara sa nu cere favoruri și că nu dorește ca aderarea să se facă pe alte principii decât cele meritocratice.
„Nu suntem naivi să credem că aderarea se va face peste noapte dar nu vom căuta scurtături. Vrem ca aderarea să se facă pe meritocrație. Am dori ca și statele membre să dea dovadă de pragmatism. Cetățenii moldoveni ar primi un mesaj puternic de care au nevoie: că suntem doriți în UE. Pentru noi, UE este luminița de la capătul tunelului, farul care să ne ghideze în această furtună cumplită”, a încheiat liderul de la Chișinău.
