Linkuri accesibilitate

Adunarea Generală ONU | Maia Sandu a cerut retragerea forțelor rusești din Transnistria


Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în fața celei de a 76-a Adunare Generală a ONU

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut retragerea necondiționată a trupelor rusești din regiunea transnistreană, în discursul susținut în fața celei de a 76-a Adunări Generale a ONU.

Referindu-se la patru provocări care obligă la colaborare internațională și la multilateralism, Maia Sandu a vorbit despre provocarea Covid-19, despre schimbările climatice, despre securitatea internațională și despre eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat, la pachet cu flagelul corupției.

„Țara mea se confruntă direct cu unele dintre aceste provocări. Și astăzi eu stau în fața dumneavoastră pentru a transmite disponibilitatea noastră de a lucra cu instituțiile ONU și cu comunitatea internațională pentru a găsi soluții durabile la aceste provocări, care ne afectează în mod atât colectiv, cât și individual”, a spus Maia Sandu.

Referindu-se la crizele de securitate care apar în diferite părți ale planetei, într-o lume interdependentă, precum e cea în care trăim astăzi, „replicile lor pot fi resimțite pe tot globul”, a spus Maia Sandu.

„Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre”, a spus președinta Republicii Moldova.

Retragerea necondiționată a trupelor rusești

Ea a dat garanții că „Republica Moldova este un stat angajat pentru pace”, eminamente dedicat identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

De asemenea, ea și-a reiterat cererea privind retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești din regiunea transnistreană.

„În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers.”

La scurt timp de la alegerea sa ca președinte în noiembrie trecut, Maia Sandu a spus că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU.

Sandu a amintit atunci că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR – creată pe rămăşiţele fostei Armatei a 14-a a URSS – în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.

Declarațiile sale au atras atacuri în cascadă din partea Kremlinului dar și susținerea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a spus că Rusia încalcă integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova.

Așa-zisele trupe de menținere a păcii - terminologie folosită de Kremlin pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor transnistreni între 1991 și 1992 - sunt, de fapt, trupe de ocupație și au luptat împotriva Republicii Moldova în războiul ruso-moldovenesc de pe Nistru, remarcă Gazeta de Chișinău într-un efort de „derusificare a terminologiei” referitoare la trupele de ocupație rusești.

După semnarea Acordului Snegur-Elțîn din 21 iulie 1992, s-au transformat într-un scut de protecție pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol.

ONU și OSCE au refuzat să-i acorde Rusiei mandatul de așa-zisă „pacificare”, revendicat de Kremlin.

Trupele rusești nu respectă nici unul din cele opt principii care definesc trupele de pace, așa cum au fost ele statuate de Consiliul de Miniştri al CSCE/OSCE de la Roma din decembrie 1993.

Cele opt principii sunt: să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a statului pe teritoriul căruia sunt dislocate, să se afle acolo cu acordul părților, să fie imparțiale, să aibă caracter multinaţional, un mandat concret, să aibă activitate transparentă, să se afle într-o legătură organică cu procesul politic de soluţionare a conflictului și să aibă un plan de retragere ordonată.

GOTR, având misiunea oficială a apărării depozitelor de muniţii sovietice din Transnistria, numără în jur de 1.500 de militari, iar forţa de menţinere a păcii rusească aproape 500.

Corupția erodează democrația

Maia Sandu a mai spus miercuri, în fața Adunării Generale a ONU că eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat, ca provocare globală cu care se confruntă tot mai multe țări, este „deosebit de importantă” și pentru țara sa.

„Democrația rămâne idealul nostru universal și o valoare de bază pentru statul nostru. Reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, curățarea statului de interese oculte și furnizarea de servicii publice decente este piatra de temelie a progresului și a modernizării democratice a Republicii Moldova”, a spus Sandu.

De asemenea, democrația, a spus Sandu, este amenințată și de răspândirea dezinformării care perturbă alegerile și a cerut comunității internaționale să se mobilizeze pentru a găsi soluții în comun.

„Deși noile platforme de social media au reprezentat un instrument important pentru mobilizarea și diseminarea practicilor democratice în multe regiuni ale lumii, tot ele sporesc și dezinformarea care, în cele mai proaste scenarii, poate perturba serios procesele democratice-cheie, cum ar fi alegerile. Avem nevoie de o conversație globală la acest subiect și avem nevoie să căutăm împreună soluții concrete pentru pericolele pe care dezinformarea le reprezintă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”, a spus Sandu.

Șefa statului moldovean a vorbit despre trecutul recent al Moldovei ca stat capturat de corupție, devenită o amenințare la adresa democrației și a securității naționale.

„Un alt factor care erodează democrația este corupția”, spune Maia Sandu, dar, deși nicio țară nu este scutită de aceasta, corupția afectează în mod disproporționat statele sărace, făcând statul și instituțiile sale „mai slabe, mai vulnerabile și mai puțin stabile”.

Ea a spus că simpla înlăturare a regimurilor corupte nu face problema să dispară și că doar consolidarea justiției și a sistemului de aplicare a legii, laolaltă cu reguli internaționale de recuperare a activelor, poate schimba ceva.

„Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate (...). Un sistem, în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este și nedurabil, și nedrept”, spune Maia Sandu.

Din acest motiv, spune Maia Sandu, elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor ar putea aduce mai multă echitate pe scena globală și ar face dreptate statelor mai slabe.

Ea a făcut un apel la comunitatea internațională să-și unească eforturile pentru a combate spălarea banilor și a investiga fluxurile financiare ilicite.

„Să folosim mai bine instrumentele de confiscare a activelor și să lucrăm împreună pentru a suprima criminalitatea organizată. Amploarea acestei provocări este atât de mare, încât avem nevoie de implicarea serioasă a tuturor actorilor internaționali și naționali. Avem nevoie de un răspuns colectiv eficient pentru a proteja democrația.”

Cât privește mandatul primit la alegerile de anul trecut de la cetățeni, Maia Sandu spune că acesta este dovada unui mesaj „clar” că „țara noastră poate reuși”, pentru că oamenii vor să lupte „pentru tânăra noastră democrație, pentru viitorul nostru european.”

În urmă cu șase ani, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova iar țara condusă de Maia Sandu aspiră la integrarea sa în UE.

Ea a vorbit și de eforturile de a face din Republica Moldova un loc bun pentru investiții dar și de transformările pe care țara și le asumă și care au depășit stadiul de simplă speranță după alegerea sa.

„Cu un mandat puternic pentru schimbare, începem să curățăm statul de corupție. Reformăm sectorul justiției. Lansăm construcția semnificativă a infrastructurii. Lucrăm la conectarea Moldovei cu restul Europei prin poduri, rețele îmbunătățite de cale ferată, interconexiuni de electricitate și gaze. Suntem parte a zonelor de liber schimb atât cu UE, cât și cu vecinii noștri din Est. Și unora, și celorlalți le putem oferi oportunități de afaceri excelente. Avem o populație foarte educată și muncitoare. Devenim un loc bun pentru investiții. Avem planuri ambițioase de digitalizare a economiei și a sectorului public. Protejarea mediului este o parte centrală a procesului nostru de reformă. Cu doar un an în urmă, acestea erau doar speranțe. Astăzi, începem să transformăm aceste speranțe în realitate.”

Biden, despre „mândrii moldoveni”

În discursul său, președintele SUA, Joe Biden, s-a referit la „mândrii moldoveni” și la Republica Moldova, pe care a dat-o ca exemplu de democrație.

„Adevărul este că lumea democratică este oriunde. Trăiește în activiști anticorupți, apărători ai drepturilor omului, jurnaliști, luptători pentru pace. Trăiește în mândrii moldoveni care au obținut o victorie răsunătoare pentru forţele democraţiei, oferind un mandat puternic de a lupta împotriva corupției politice și pentru a construi o economie mai incluzivă”, a declarat Joe Biden.

Dezbaterile la cea de la 76-a Adunări Generale a ONU au început marți, 21 septembrie și vor ține până sâmbătă, 25 septembrie, urmând să fie reluate luni, 27 septembrie 2021, timp în care liderii lumii vor discuta despre problemele care frământă planeta.

Tema acestei sesiuni este „Construirea rezilienței prin speranță - pentru a ne recupera de la COVID-19, a reconstrui în mod durabil, a răspunde nevoilor planetei, a respecta drepturile oamenilor și a revitaliza Organizația Națiunilor Unite”.

Ținută la începutul fiecărei sesiuni a Adunării Generale, dezbaterea generală oferă o bună ocazie pentru liderii mondiali de a face câte o declarație cu privire la problemele globale.

Anul acesta, reprezentanții își pot susține discursurile prin prezența fizică la dezbateri sau prin declarații pre-înregistrate. Fiecare stat membru, observator sau Uniunea Europeană poate depune o declarație pre-înregistrată care poate aparține șefului statului, vicepreședintelui, prințului moștenitor sau prințesei, șefului de guvern, ministru sau vicepremier, care va rula pe un ecran în sala Adunării Generale și care va fi prezentat de un reprezentant aflat fizic în sala de dezbateri.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG