Luni, directorul agenției spațiale a Rusiei, Roscosmos, Dmitri Rogozin, a spus că Insulele Kurile ar putea fi redenumite, pentru a purta numele unor nave rusești sau ale unor evenimente relevante din războiul ruso-japonez de la începutul secolului al XX-lea, transmite Reuters.
În declarația de la radioul de stat Sputnik, Rogozin s-a plâns că numele actuale „distrug limba rusă”.
Declarația este doar cel mai recent moment al disputei dintre cele două țări pe tema insulelor Kurile.
Va duce această dispută și la un conflict armat în condițiile amplificării tensiunilor și ale trecerii Japoniei pe lista „statelor neprietene” de către Rusia? Japonia s-a alăturat imediat după începerea războiului din Ucraina Occidentului și a impus sancțiuni, iar Moscova a răspuns cu anunțul că blochează negocierile pentru semnarea unui tratat de pace cu Japonia.
Rusia și Japonia nu au încheiat și oficial, printr-un tratat de pace, ostilitățile din cel de-al Doilea Război Mondial. A fost acceptată încetarea focului, dar disputa cu privire la Insulele Kurile, aflate în continuarea celei mai nordice insule a Japoniei, Hokkaido, a făcut ca negocierile pentru un tratat de pace să continue până în ziua de azi.
Până în 21 martie, mai exact, când Rusia a anunțat că se retrage de la negocieri.
Prezentul. Consecințele războiului ordonat de Vladimir Putin
În 22 martie, Japonia a criticat vehement decizia Rusiei de a se retrage din negocierile privind tratatul de pace cu Japonia și a înghețat proiectele economice comune legate de disputatele insulele Kurile, transmitea Reuters.
Cu o zi înainte, în 21 martie, Ministerul de Externe al Rusiei spunea că nu poate continua negocierile pentru un tratat de pace cu Japonia „în actualele condiții”. Anunțul Rusiei a venit ca reacție la sancțiunile impuse de Japonia în urma invadării Ucrainei la ordinul lui Vladimir Putin, în 24 februarie.
Pe 18 martie, Japonia anunțase sancțiuni împotriva a șapte bănci rusești, 72 de persoane și 12 alte entități. Sancțiunile includeau oficiali ruși din domeniul Apărării și firma de stat exportatoare de armament Rosoboronexport.
Pentru Kremlin, decizia Japoniei reprezenta „o atitudine neprietenoasă și o încercare de lezare a intereselor țării noastre”. Anterior, în 16 martie, Japonia a anunțat că retrage clauza de „națiune cea mai favorizată” pentru Rusia.
Premierul Japoniei, Fumio Kishida a criticat categoric decizia Rusiei de a opri negocierile pentru un tratat de pace.
„Această situație a fost creată de invazia Ucrainei de către Rusia”, iar răspunsul Rusiei prin care o asociază relațiilor bilaterale cu Japonia este „extrem de nedreaptă și complet inacceptabilă”, a spus el, adăugând că atitudinea Japoniei față de semnarea unui tratat de pace a rămas neschimbată. La fel cu a rămas hotărârea Japoniei de a continua sancționarea Rusiei „alături de întreaga lume”, a adăugat Fumio Kishida.
În 26 martie, situația a devenit chiar mai tensionată, după ce, potrivit presei japoneze, care cita agenția rusă Interfax, forțele militare ale Rusiei începuseră exerciții militare în Kurile în care erau implicați 3.000 de militari.
Nippon.com transmitea că exercițiile s-ar fi desfășurat pe patru insule din Kurile, controlate de Rusia, dar aflate în dispută cu Japonia, unde s-ar afla importante dotări militare.
Viziunea lui Vladimir Putin
În 2021, Vladimir Putin spunea că atât Tokio, cât și Moscova doresc relații bune între cele două state și că faptul că nu ajunseseră la semnarea unui tratat de pace în cei aproape 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial era o situația „absurdă”, potrivit Reuters.
La o reuniune economică din septembrie 2021, acesta adăuga că Rusia va oferi scutiri de taxe pentru a stimula investițiile în Kurile. Acestea urmau să fie deschise pentru investitori străini, inclusiv Japonia, preciza Reuters.
Cu un an înainte însă, prin controversatul referendum care i-a permis lui Vladimir Putin modificarea Constituției astfel încât poate rămâne președinte până în 2036, Rusia decidea, în cadru constituțional, și că nu va ceda vreun teritoriu actual unei puteri străine.
Rusia trebuie să își asigure propria securitate, adăuga el, și dorea garanții din partea Japoniei că nu va permite instalarea în vecinătatea Rusiei a unor echipamente militare ale Statelor Unite. „Problema a fost ridicată cu partea japoneză și nu am primit încă un răspuns, deci mingea este în curtea lor”, adăuga Putin, potrivit Reuters.
Trecutul. Urmările celui de-al Doilea Război Mondial
Profesorul James Ker-Lindsay de la London School of Economics spune într-o explicație de pe pagina sa de YouTube că insulele au o importanță strategică majoră și, în plus, sunt dotate cu importante resurse minerale și energetice. Este motivul pentru care Rusia și Japonia nu au reușit să semneze un tratat de pace.
Dincolo de teritoriile disputate, Rusia și Japonia se învecinează în sudul insulei Sahalin, care aparține Rusiei, la 43 de kilometri de nordul insulei japoneze Hokkaido. Insulele Kurile sunt la vest de Sahalin, „în continuarea” celui mai nordic punct al insulei Hokkaido.
Insulele Kurile sunt un arhipelag de 56 de insule vulcanice principale și mai multe insule de mici dimensiuni, care se întind pe o lungime totală de 1.200 de kilometri din nordul insulei Hokkaido până în sudul peninsulei Kamceatka, care aparține Rusiei.
Scurtă istorie
În secolul 19, Rusia s-a extins în Asia de Est. În anii 1850, în urma cuceririlor teritoriale în China, Rusia a intrat în conflict cu Japonia.
- 1855. Tratatul de la Shimoda, Rusia și Japonia au decis să își împartă insula Sahalin. Rusia a luat nordul, Japonia sudul. Tot atunci și-au împărțit controlul asupra insulelor Kurile. Japonia a câștigat controlul asupra principalelor insule: Iturup, Kunashir și Shikotan și insulele mai mici numite Habomai.
- 1975. Tratatul de la St. Peterburg: Rusia a cedat Japoniei întregul lanț al insulelor Kurile, pentru a obține în schimb întreaga insulă Sahalin.
- 1904 – 1905. Războiul Ruso-Japonez, pierdut de Rusia. Prin Tratatul de la Portsmouth, SUA (1905), Moscova a fost nevoită să cedeze controlul asupra teritoriilor din estul îndepărtat, inclusiv insula Sahalin, Japoniei.
Momentul a deschis drumul către ocupația japoneză asupra Coreei și Manciuriei chinezești, iar mulți pun revoluția bolșevică, spune James Ker-Lindsay, pe seama eșecului Rusiei în acest război.
- 1941. Este semnat pactul de neutralitate între URSS și Japonia, care i-a permis Japoniei să își concentreze atenția și eforturile beligerante asupra Statelor Unite.
- 1945. Pe 8 august, URSS declară război Japoniei, după bombardarea Hiroșimei și cu o zi înainte de lansarea bombei atomică la Nagasaki. Tot atunci, URSS invadează sudul insulei Sahalin.
Deși Japonia se predă pe 15 august, Rusia nu își oprește planurile de înaintare în Kurile. La începutul lui septembrie 1945, întregul arhipelag e sub controlul Rusiei. Locuitorii japonezi au fost alungați. În anii 50, relația dintre cele două țări cunoaște o îmbunătățire.
- 1956. 19 octombrie, Moscova și Tokyio semnează o „declarație de pace”. Aceasta încheie ostilitățile și restabilește relațiile diplomatice.
Cele două părți cad de acord să rezolve orice dispută viitoare în mod pașnic, renunța la solicitările de compensări și negociază tratare comerciale și de pescuit.
Nu este însă semnat un tratat oficial de pace din cauza disputei cu privire la Insulele Kurile.
Profesorul James Ker-Lindsay semnalează că Declarația de pace specifică faptul că sudul arhipelagului – Shikotan și grupul de insule numit Habomai vor fi returnate Japoniei la semnarea unui tratat de pace.
Japonia a insistat asupra suveranității a ceea ce numește Teritoriile sale nordice – cele patru zone cedate de Rusia în 1855. Încercarea de a ajunge la acel tratat de pace nu a putut fi finalizată nici până azi.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Japonia a cerut Federației Ruse, returnarea oficială a insulelor. Printre contra-argumentele Rusiei s-a aflat apropierea Japoniei de Statele Unite și faptul că aceasta riscă să ducă la militarizarea Insulelor Kurile.
A jucat un rol și importanța economică a insulelor. Pe lângă apele teritoriale bogate în pește, există potențialul unor importante resurse de petrol și gaze naturale.
În 2015 are loc un summit la care președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul japonez Shinzo Abe, semnează un acord în opt puncte pe fundalul interesului de amplificare a relațiilor comerciale dintre cele două țări.
În 2017, într-o nouă întîlnire, cele două state decid să își bazeze discuțiile pe declarația de pace din 1956.
În 2020, controversata modificare a Constituției Rusiei include prevederea potrivit căreia Rusia nu va ceda vreun teritoriu actual unei puteri străine. Tot de atunci, Rusia a început să își sporească prezența militară în Kurile, cu instalații anti-rachetă.
În iulie 2021, premierul Rusiei, Mihail Mişustin, vizitează Iturup – insulă vizată direct de Japonia. Tokyio a criticat vizita, oficialii ruși au sugerat că Moscova consideră disputa închisă.
2022. Ucraina/Rusia
În 28 februarie 2022, Hideki Uyama, un oficial din Ministerul de Externe japonez l-a spus parlamentarilor că Rusia ocupă „Teritoriile nordice”. Rusia a răspuns că insulele au fost transferate legal Rusiei, ca „pedeapsă pentru agresiunea Japoniei și alierea ei cu Germania nazistă”.
Ulterior, premierul Fumio Kashida și ministrul de Externe, Yoshimasa Hayashi au făcut declarații în care par să se depărteze de era Shinso Abe și spun că insulele sunt parte integrantă a Japoniei.
Ambasadorul SUA în Japonia, Rahm Emanuel, anunța în februarie sprijinul SUA pentru Japonia după luările de poziție ale Moscovei.
Între timp, în martie, Vladimir Putin a adoptat Legea care prevede scutiri de taxe, timp de 20 de ani, pentru companiile care au activitate in insule. Decizia a înfuriat Japonia.
Profesorul James Ker-Lindsay spune că pare foarte puțin probabil ca tensiunile actuale să ducă la un conflict. „Rusia nu va invada insulele, pentru a le ’cuceri’”, crede acesta. Chiar dacă are puterea militară să o facă, mai ales în condițiile în care armata Rusiei e concentrată în Ucraina, Japonia nu va ignora dotarea nucleară a Rusiei.
