Pachetul „Sprijin pentru România” a fost anunțat la aceeași oră pe paginile de Facebook ale Guvernului, premierului Nicolae Ciucă și președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
Propunerile de peste 1 miliard de euro nu apăreau pe site-ul Guvernului marți dimineață, iar până la publicarea articolului niciun alt oficial nu le-a explicat.
Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a transmis că va reveni cu explicații.*
*În răspunsul transmis Europei Libere marți seară, Executivul arată că ar avea permanent „consultări cu sindicatele, patronatele și societatea civilă asupra temelor de interes și proiectelor de impact inițiate de ministere”, iar măsurile anunțate luni seară pe Facebook sunt o continuare a pachetului de măsuri „Sprijin pentru România”, lansat în aprilie.
Potrivit răspunsului, care vorbește despre „susținerea sănătoasă a economiei și a societății, în ansamblu”, ajutorul pentru pensionari anunțat luni are un impact estimat la 2,3 miliarde de euro.
„Este un nou joc de imagine, mimează, simulează și ei că fac ceva. O parte dintre măsuri erau obligatorii, pentru că am depășit gradul de îndatorare de 50% a datoriei publice, dar ei le anunță ca și cum le-a dat Guvernul. Altele sunt pur și simplu populiste și nu știu cum o să le implementeze, dacă și când. După 1 iulie vom vedea noi... mai rămâne de văzut”, spune analistul economic Dragoș Cabat.
Dacă măsurile sociale sunt ceva mai simple, deși și la acestea există nelămuriri, la cele economice, specialiștii au mari semne de întrebare. Cert este că o majorare a salariilor bugetarilor și banii în plus pentru pensionari înseamnă garantat creșterea inflației, spun aceștia.
Potrivit anunțului, de la 1 iulie va intra în vigoare amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru populație și companiile cu dificultăți financiare, acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei, adică aproximativ 3,2 milioane de români.
„Când dai bani nu ajuți la combaterea inflației, ci alimentezi în continuare inflația, dar poți să zici că-i ajuți pe cei cu venituri mai mici, adică pensionarii, deși pensionarii nu sunt cei cu veniturile cele mai mici din societatea românească. Sunt oamenii care nu muncesc și cei care muncesc pe salariul minim, dar asta e altă poveste”, mai spune economistul.
Întrebat ce se întâmplă cu pensionarii care au pensie doar ușor mai mare peste acest prag, Cabat afirmă că „întotdeauna trebuie să pui un barem”.
„Ai fi putut să zici: cei care au sub 2.000 primesc 700, cei care au între 2.000 și 2.500 primesc 300. Și ce fac ăia care au peste 2.500? Nu le mai dai. Deci aici nu se pune problema așa. Sigur că cel care are 2.001 lei o să se oftice că ăla care are 1.950 primește și el n-a primit. Discriminări din astea se întâmplă întotdeauna”, a completat el.
În continuare, liderii coaliției nu au lămurit nici măcar forma în care va fi acordat acest ajutor social.
„Probabil primesc un voucher de mâncare, nu cred că primesc bani”, este de părere Dragoș Cabat.
Cu o mână dă, cu două ia
De asemenea, a fost anunțată „acordarea unui sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariați din sistemul public”.
Aceasta înseamnă o creștere de câteva sute de lei pentru personalul TESA, profesori și polițiști.
De altfel, sindicatele profesorilor au anunțat un protest pentru miercuri la prânz. „Un profesor ar fi trebuit să aibă un salariu de 5.200 de lei în 2022, dar are 3.000”, declară Cornelia Popa-Stavri, secretar general al FSLI.
Sindicatul Europol spune că nu a fost consultat și că, de fapt, polițiștii pierd din venituri.
„O fi o 'bucurie' pentru ceilalți bugetari”, transmite sindicatul, nu și pentru polițiști în condițiile în care, spun ei, ministrul de Interne Lucian Bode „ne taie norma de echipament în cuantum de aproximativ 250 lei, odată cu acordarea acestei restanțe de 150 lei”.
„E diferența față de ce? Diferența față de venitul lui Elon Musk? În plus, oricare ar fi diferența asta, dacă e mai mare decât zero, intră în conflict cu legea răspunderii guvernamentale, care spune că atunci când ai depășit 50% din deficitul bugetar nu mai ai voie să majorezi salariile în sectorul public”, precizează economistul Dragoș Cabat.
Ce propune PNL?
Dacă aceste măsuri sociale pot fi atribuite PSD, în a doua parte a anunțului sunt enumerate măsurile economice:
- Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile, asistența socială;
- Suspendarea angajărilor la stat;
- Creșterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei;
- Accelerarea atragerii și cheltuirii fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al PNRR. „În acest sens, Coaliția va efectua o evaluare lunară a stadiului absorbției”.
„Numai investițiile, salariile și cele care sunt enumerate acolo înseamnă 90 și ceva la sută din cheltuielile respective bugetare. Așa că scad cu 10% numărul de pixuri, de hârtie igienică și de apă plată. Hai să zicem și benzina”, afirmă Dragoș Cabat, despre măsura reducerii cheltuielilor bugetare.
În ceea ce privește creșterea nivelului de încasare a taxelor și impozitelor, analistul economic spune că „declarativ, dă foarte bine la prostime”.
„Îmbunătățim colectarea. Nimeni nu o face de 30 de ani, nu o să o facă nici acum. Cum o îmbunătățim? Asta e o poveste. Ar putea cu informatizare, cu scăderea corupției - că de aici vine totul. Dacă ei vor să crească colectarea de la prostime, dar să poată să fure în continuare, deci corupția să rămână la fel, nu se poate, pentru că cele două sunt legate”, spune acesta.
„Mi-a mai plăcut aia cu atragerea mai rapidă a banilor din PNRR și urmărirea lunară. OK, pui biciul pe unii care să facă ce? Dacă n-ai proiectele, de unde o să scoată atragerea mai rapidă? E un grande bataille de joc, cum ar zice francezul”, concluzionează analistul economic.
Cătălin Drulă: „Socialiștii cu epoleți ne duc în faliment”
Liderul USR, Cătălin Drulă, spune că „cea mai sfidătoare” măsură anunțată de Guvern este că de la 1 iulie se opresc angajările la stat.
„Adică după frenezia angajărilor și sinecurilor din ultimele 8 luni, își mai dau încă o lună să mai bage cât mai pot. Se lasă de fumat de luni, cum ar veni”, afirmă acesta.
„Socialiștii cu epoleți ne duc în faliment. De luni de zile, le cerem să reducă deficitul bugetar, să domolească morișca împrumuturilor: ca să țină inflația sub control. Ce ne propun? Mai multe creșteri de cheltuieli. Și, în compensare, niște promisiuni deșarte. Vor colecta mai bine. Vor accelera PNRR-ul de care își bat joc”, completează președintele USR.
