„Ne vom îndrepta inevitabil spre taxe și impozite mai mari”, a fost evaluarea consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, la Digi24. Problema este că măsurile de acest tip trebuiau luate în momentul în care România avea creștere economică și un deficit la cote reduse, remarcă analiștii economici consultați de Europa Liberă.
Ambii parametri indicați nu conferă optimism pentru 2022, perspectiva de creștere economică fiind redusă la 2.6% de la 4.6%, potrivit Comisiei Europene, iar ținta de deficit de 5.8% este greu de atins, spun analiștii. Taxe și impozite noi, impuse unui mediu de afaceri care are deja problema, ar putea adânci criza, nu să o rezolve, cred experții.
„S-a aruncat un buzdugan în spațiul public cu impozitul progresiv pentru că o decizie pentru Codul Fiscal trebuie luată repede”, susțin surse din Coaliție pentru Europa Liberă. Modificarea Codului Fiscal ar trebui anunțată în luna iunie, cu șase luni înainte de aplicarea sa de la 1 ianuarie 2023.
„Când te împrumuți la dobânzile la care se împrumută România, nu se mai poate. E evident că bomba ne va exploda în mână. Este foarte important ca bomba deficitului să fie dezamorsată controlat”, a declarat Gabriel Biriș, specialist în legislație fiscală, pentru Europa Liberă.
Dacă România nu își va face singură ajustările, s-ar putea ajunge în situația din 2010 când măsurile au fost impuse de finanțatorii internaționali.
Buzduganul aruncat de Ciolacu și „pragul rezonabil" de impozitare de până la 16% - 20%. PNL susține cota unică
Cel care a aruncat buzduganul este președintele PSD, Marcel Ciolacu. El a relansat ideea revenirii la impozitul progresiv, fără a explica de la ce prag de venit s-ar aplica acest nou tip de impozit sau care ar fi valoarea impozitului în funcție de veniturile angajatului. Decizia ar urma să fie luată în Coaliție.
„Este rău că nu știm impactul asupra economiei sau pentru veniturile fiscale. De asta vorbim despre impozitul progresiv, nu? Dorim venituri mai mari la buget. Acest lucru trebuia explicat de profesioniști”, avertizează analistul financiar Dragoș Cabat, care subliniază că nu au existat discuții cu mediul de afaceri sau cu cetățenii.
„PNL nu susține revenirea la impozitul progresiv”, a declarat, pentru Europa Liberă, prim-vicepreședintele PNL, Iulian Dumitrescu, responsabilul partidului pentru relația cu mediul de afaceri.
Surse din PSD au subliniat pentru Europa Liberă că impozitul progresiv este utilizat în mai multe state europene, iar spaima din România este legată de valoarea sa.
„Cota unică a fost de 16%, iar acum este de 10% pentru venit. Când se vorbește despre impozit progresiv, mulți se gândesc la un prag maxim de 45%, ceea ce este de înțeles că sperie. Trebuie pus un prag maxim rezonabil, de cel mult 16% - 20%. Discuțiile nu sunt finalizate, sunt abia la început. Coaliția poate decide că rămâne la cota unică, dar tot trebuie făcute alte ajustări”, au susținut sursele citate.
În timpul guvernării Năstase, cel mai mare nivel al impozitului pe venit era de 40%. În România, după 2005, s-a aplicat cota unică de 16% pe venit, redusă ulterior la 10%. Țările europene au, în prezent, cote de impozit pe venit și de peste 40%, dar un sistem de contribuții mai redus.
Un salariat din România plătește peste 43% din venitul obținut pentru impozite și contribuții. Pentru a încasa un salariu net de 3.000 de lei (600 de euro), angajatul trebuie să aibă un salariu brut de 5.128 de lei ( 1.025 de euro).
În condițiile în care se poate discuta despre un impozit maxim cuprins în intervalul 16% - 20%, statul român trebuie să fie pregătit și pentru aplicarea lui. Actualul sistem trebuie refăcut pentru a îngloba schimbările făcute, ceea ce este „aproape imposibil în șase luni”, după cum recunosc și lideri din Coaliție.
În prezent, există mai multe documente de lucru, România beneficiind de asistență tehnică de la FMI pentru zona de taxare și asistență tehnică de la Banca Mondială.
România nu se află în situația din 2010, când instituțiile internaționale au impus măsurile prin care s-a mărit TVA și au fost reduse salariile din sistemul bugetar.
Unde ar putea apărea modificări: IMM-uri, Horeca, excepțiile și scutirile fiscale
În cazul în care Coaliția majoritară nu ajunge la un acord pentru aplicarea impozitului progresiv, sunt avute în vedere alte măsuri în zona fiscală. Pe lista scurtă se află IMM-urile - întreprinderile mici și mijlocii. O discuție privind schimbarea regimului de impozitare al IMM-urilor a avut loc și în decembrie 2021, după formarea actualei majorități parlamentare, în contextul votului pentru bugetul pentru 2022.
În categoria IMM-urilor sunt cuprinse microîntreprinderile care au realizat venituri de până la 1 milion de euro într-un an. Cotele de impozitare pentru microîntreprinderi sunt de 1% pentru cele care au unul sau mai mulți angajați sau 3% pentru cele care nu au angajați.
Discuția în Coaliție va fi dacă se mențin IMM-urile în acest regim fiscal, dacă scade pragul de 1 milion de euro sau dacă li se va aplica și lor cota de 16% din impozitul pe profit.
Oficialii guvernamentali susțin că România s-a angajat prin PNRR să scadă numărul beneficiarilor acestui regim fiscal privilegiat cu 15% în primul an și cu 33% în cel de-al doilea an. Primul an în care trebuie să apare reducerea este 2023, deci IMM-uri s-ar putea regăsi pe lista de modificări din Codul Fiscal.
Guvernul a scutit de la plata impozitului pe venit HoReCA (hoteluri, restaurante, cafenele), măsura fiind luată din cauza pagubelor suferite în perioada de pandemie. Aplicată pe tot parcursul anului 2021 și în prima jumătate a lui 2022, măsura nu se va aplica în viitor, după cum susțin surse din Coaliție, deoarece pandemia a ajuns la final.
O discuție ar putea să fie în Coaliție despre regimul fiscal preferențial avut de domeniul IT, dar și de cel al construcțiilor sau agriculturii.
„Trebuie să recunoaștem că nu se aplică vreo cotă unică în aceste domenii sau nu se încasează toate contribuțiile în construcții”, afirmă lideri din Coaliție.
Consiliul Fiscal și analiști: Trebuie reașezat sistemul fiscal, sunt prea multe scutiri și privilegii
Consiliul Fiscal și analiștii cred că discuția între cota unică și impozitul progresiv nu va rezolva problema veniturilor la buget. Alte elemente sunt esențiala: baza de impozitare, valoarea impozitelor, reducerea evaziunii sau colectarea de TVA.
„Să învățăm din istorie: noi am mai avut cota progresivă până în 2004 și a adus cu 40% mai puține venituri decât cota unică”, susține Gabriel Biriș, expert în zona de fiscalitate.
Principala problemă identificată de Consiliul Fiscal, dar și de Gabriel Biriș, o reprezintă scutirile, tratamentele privilegiate și excepțiile de la regimul fiscal.
„Avem o listă interminabilă de scutiri și privilegii”, spune Biriș, care reamintește de scutirile de la plata impozitului din zona IT sau de scutirile la plata contribuțiilor din construcții, agricultură, cercetare, HoReCa.
Potrivit acestuia, baza de impozitare pentru impozitul pe profit mai reprezintă, în prezent, doar 10%, după excepțiile făcute pentru IMM-uri și HoReCa.
O altă problemă majoră o reprezintă colectarea de TVA, unde România este campioană. Din păcate, primul loc se referă la proasta colectare, Bulgaria situându-se cu multe deasupra României.
Ministrul de Finanțe a invitat mediul de afaceri la discuții despre modificările la Codul Fiscal, dar nu s-a stabilit un calendar clar.
„Riscul cel mai mare e să se facă pe genunchi ceva să îndeplinim niște deadline-uri”, avertizează Biriș.
Analistul financiar Dragoș Cabat consideră că statul ar trebui să dea dovadă de mai multă transparență în cheltuirea banului public.
„Sentimentul pentru cetățean este că i se iau taxe și nu știe ce se întâmplă cu banii. Vede că nu se construiesc spitale, autostrăzi. Sentimentul cetățeanului este că plătește taxe, iar cineva folosește banii inadecvat, să nu spun că îi fură. Cineva trebuie să explice ce s-a întâmplat cu taxele”, afirmă analistul.
Dragoș Cabat susține că problema deficitului de la buget nu se va rezolva cu impozitul progresiv, chiar dacă va fi aplicat.
Consiliul Fiscal a prezentat o serie de măsuri care ar trebui luate de guvern pentru a reduce deficitul bugetar. În document, se precizează că veniturile fiscale ar putea crește cu 3.7 – 4.7 procente din PIB
„Din această creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări), circa o treime – din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, și aproximativ o șesime – din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți)”, se arată în propunerea venită de la Consiliul Fiscal.
Creșterea taxelor pe proprietate este prezentă și în PNRR, dar decizia finală aparține autorităților locale.
