Vladimir Putin este acuzat că folosește arma foametei pentru a câștiga războiul din Ucraina.
„Procedează ca Stalin în ‘33”, spune prim-ministrul Poloniei, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că președintele Rusiei folosește propriile resurse de hrană ca o formă de șantaj.
Serviciile de informații britanice avertizează că blocarea de către Rusia a portului cheie al Ucrainei, Odesa, a cauzat deficite de aprovizionare cu cereale care nu pot fi compensate prin exporturi terestre.
Avertismentul este întărit și de ministerul britanic al Apărării, care spune în buletinul zilnic de miercuri referitor la situația din Ucraina că atât timp cât amenințarea blocadei navale a Rusiei continuă să descurajeze accesul transporturilor comerciale în porturile ucrainene, „lipsurile de aprovizionare care rezultă vor crește și mai mult prețul multor produse de bază”.
Efectul acestei blocade ar putea fi, pe de o parte, lipsa de resurse necesare hranei populației în anumite țări subdezvoltate ale planetei, iar pe de altă parte o creștere a prețului alimentelor, în condițiile în care acesta este afectat deja de inflație.
Situația, „absolut critică”
Problema blocadei rusești asupra cerealelor din Ucraina a fost una dintre principalele teme și de la reuniunea Forumului Mondial de la Davos. Din orașul elvețian, Ursula von der Leyen a spus că Rusia folosește aprovizionarea cu alimente ca o armă cu repercusiuni globale, la fel ca în sectorul energetic.
„Navele de război rusești din Marea Neagră blochează navele ucrainene pline de grâu și semințe de floarea soarelui”, a declarat von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, pe 24 mai.
„Este o furtună perfectă, în interiorul unei furtuni perfecte”, a spus și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, o agenție a Națiunilor Unite. El a numit situația „absolut critică” și a avertizat: „Vom avea foamete în întreaga lume”.
Războiul și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au făcut ca prețul cerealelor, uleiului de gătit, îngrășămintelor și energiei să crească.
Multe țări, inclusiv unele dintre cele mai sărace din lume, se bazează pe Rusia și Ucraina, care împreună reprezintă aproape o treime din oferta globală de grâu, pentru mai mult de jumătate din importurile lor de grâu.
Problema din portul Odesa
Tot la Davos, mai mulți lideri politici și din mediul de afaceri au cerut inițiarea unei acțiuni internaționale care să permită eliberarea a 25 de milioane de tone de cereale care sunt blocate, în prezent, în Ucraina.
Uniunea Europeană caută soluții pentru a extinde rutele de export dinspre Ucraina, cu trenurile sau pe șosele, însă soluția pentru ca întreaga cantitate de cereale să poată fi scoasă din Ucraina este pe mare.
The Economist notează că unii oficiali iau în calcul inclusiv varianta unui convoi internațional care să escorteze navele din și dinspre portul Odesa. James Stavidris, fost comandant suprem al NATO, crede că acest convoi ar trebui organizat sub egida ONU, sub conducerea Turciei.
Însă un astfel de convoi în Marea Neagră nu ar fi deloc simplu de organizat, mai notează revista economică britanică. Rusia deține mai multe sisteme „antimarine”, bazate în Crimeea, care îi permit să domine mare parte din Marea Neagră, de pe uscat.
Iar rușii pot face asta în ciuda scufundării navei sale amiral, Moskva. Forțelor lor navele dețin inclusiv submarine înarmate cu rachete de croazieră Kalibr.
O altă problemă e reprezentantă de faptul că Ucraina și-a minat propriile ape pentru a preveni un atac al Rusiei și nu are capacitatea de a elibera rapid de mine rutele maritime.
Iar dincolo de această capacitate, ucrainenii se confruntă și cu o dilemă de securitate. Dacă ar demina rutele pentru ca vasele cu grâne să poată pleca din portul Odesa, atunci le-ar putea permite rușilor să se strecoare și să atace Odesa.
Pentru ca navele cu cereale să fie protejate, ar fi nevoie de o prezență navală substanțială a NATO. Acest lucru este problematic pentru Turcia, deoarece ar ridica semne de întrebare cu privire la respectarea Convenției de la Montreux din 1936, care reglementează transportul naval prin strâmtorile sale.
După invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, Turcia a invocat deja articolul 19 al acelei convenții, interzicând trecerea navelor statelor implicate în război prin strâmtorile sale. Informal, măsura s-ar aplica și altor state.
Miercuri, viceministrul de Externe al Kremlinului, Andrei Rudenko, a declarat că Rusia este pregătită să ofere un coridor umanitar care să permită navelor o rută sigură de ieșire din Ucraina, însă cu o singură condiție: ca Occidentul să ridice sancțiunile economice impuse Rusiei și Ucraina să demineze apele propria din Marea Neagră.
Grânele ar putea putrezi
Din cauza războiului, multe dintre silozurile ucrainene care nu au fost afectate de bombardamente sunt încă pline. Fermierii nu au reușit să trimită la export întreaga producție de anul trecut. Din acest motiv, o altă problemă care ar putea apărea în câteva săptămâni este cea a depozitării.
Recolta de cereala va începe la finele lunii iunie și, dacă fermierii nu vor avea undă să o depoziteze, cerealele ar putea putrezi pe câmp. Situația a fost înrăutățită și de jafurile armatei ruse, care în multe zone ale Ucrainei au confiscat utilajele agricole ale țării sau chiar cerealele.
„Silozurile sunt pline. De ce sunt pline silozurile? Pentru că porturile nu funcționează... Este absolut esențial să permitem deschiderea acestor porturi, pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, este despre cei mai săraci dintre săracii din toată lumea, care sunt în pragul foametei în timp ce vorbim”, a spus, acum câteva zile, și David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial.
