Linkuri accesibilitate

3 minute | Petrolul, Polonia & Kissinger, cum a ratat ONU inspecția în China, PNL - în căutarea timpului pierdut


Statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord cu privire la un embargo privind petrolul și gazele rusești. Discuțiile vor fi reluate astăzi la Bruxelles. În imagine, conducte și valve la o stație de compresare din apropiere de Uzhorod/Ucraina.
Statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord cu privire la un embargo privind petrolul și gazele rusești. Discuțiile vor fi reluate astăzi la Bruxelles. În imagine, conducte și valve la o stație de compresare din apropiere de Uzhorod/Ucraina.

Liderii UE vor încerca azi, din nou, să găsească o formulă de blocare a importurilor de petrol & gaze rusești. O majorare consistentă producției în SUA nu e însă posibilă. În România, Consiliul Național al PNL s-a vrut un mesaj de unitate. Problemele guvernării sunt însă infinit mai complicate.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Consiliul European găsește statele membre încă prinse într-o plasă de așa-numite „tehnicalități” privind embargo-ul contra petrolului și gazelor rusești. Statele Unite respiră încă „praful de pușcă” al masacrului de la școala din Uvalde/Texas, soldat cu 21 de victime. Cuplul Biden și-a exprimat compasiunea la locul tragediei.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Consiliul European începe astăzi la Bruxelles în absența unui acord privind blocada contra Rusiei, dar cu sugestii de compromis pentru Ucraina. Replica Varșoviei privește și vecina România.
  • Reprezentanta ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, și-a încheiat vizita în provincia Xinjiang/China fără să fi vizitat deținuți uiguri. SUA și nu numai acuză Beijingul de „elemente de genocid” contra acestei etnii.
  • Cu o inflație de 10% și slabe șanse de îmbunătățire a perspectivelor economice globale, coaliția de guvernământ de la București și-a făcut bilanțul separat. Ce urmează?

„Dacă Ucraina va ceda Donbas, Rusia va ajunge la frontierele NATO”

Consiliul European, adunat în reuniune extraordinară pentru două zile, are pe agendă situația de securitate generată de războiul lui Putin, dar și siguranța exporturilor de grâne din Ucraina, ca măsuri de combatere a foametei în terțe țări.

Discuțiile sunt marcate de refuzul Ungariei, exprimat săptămâna trecută, de a boicota petrolul și gazele rusești, dar și de eșecul negocierilor tehnice în această privință, după cum relatează Europa Liberă.

Politico notează că inflația și mai ales prețurile la combustibili și alimente în creștere îi sperie pe liderii politici occidentali mai tare decât intențiile lui Vladimir Putin. La capătul a 25 de zile de negocieri dificile, ultimele chiar ieri, în ajunul Consiliului European, șansele de succes par minime chiar în prezența șefilor de stat și de guvern.

Or, notează amar analistul Politico, orașele și satele Ucrainei sunt făcute una cu pământul cu banii din exporturile de petrol&gaze, în timp ce europenii se ceartă cum să își împartă cele două miliarde de euro compensații pentru respectarea embago-ului.

Apropos de oraș făcut una cu pământul, președintele Zelenski a vizitat ieri Harkov. Și orașul, al doilea ca mărime din Ucraina, și regiunea, au fost eliberate recent de armata ucraineană, dar urmele armatei rusești sunt înfricoșătoare.

Între timp, potrivit colegilor de la Europa Liberă Ucraina, lupte grele se dau în celelalte regiuni din Est, Donbas, Luhansk, cu circa 100 de soldați ucraineni uciși zilnic (Rusia spune 300).

Or, așa cum avertizează un editorial The Guardian, Ucraina ar trebui să fie ajutată să negocieze în forță cu Moscova pentru ca Rusia să nu mai poată amenința pe nimeni, dar „interesul lumii scade”. După cum a dovedit îndemnul la cedări teritoriale contra păcii al secretarului de stat american din vremea Războiului Rece, Henry Kissinger. Comparat imediat de Volodimir Zelenski cu Chamberlain în fața lui Hitler în 1938, Kissinger are totuși simpatizanți influenți în Europa...

Fostul secretar de stat american din epoca Brejnev, Henry Kissinger și fostul cancelar german, Angela Merkel, în iunie 2017, la Institutul George Marshall de la Berlin în iunie 2017. Ambii au avut politici de compromis față de URSS/Rusia, respectiv China.
Fostul secretar de stat american din epoca Brejnev, Henry Kissinger și fostul cancelar german, Angela Merkel, în iunie 2017, la Institutul George Marshall de la Berlin în iunie 2017. Ambii au avut politici de compromis față de URSS/Rusia, respectiv China.

O replică articulată lui Kissinger a oferit la CNN însă ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski. El a explicat că nu cedările teritoriale sunt soluția: dacă Vestul nu permitea Rusiei să anexeze Crimeea în 2014, războiul în curs în Ucraina nu ar fi avut loc; deci în cazul în care Kievul va ceda acum, trupele rusești se vor bate în următoarea etapă la frontierele NATO. De ce? Moscova nu acceptă dreptul la existență al Ucrainei, după cum a spus-o V. Putin însuși.

Cum arată un eșec sau o vizită ONU în China

Presa americană e încă dominată de impactul tragediei din Uvalde/Texas unde 19 elevi și doi profesori au fost uciși de un atacator cu o armă automată. Președintele Biden și soția s-au aflat în oraș, omagiind victimele. Boardul New York Times insistă într-un editorial nu numai asupra unui regim mai strict al armelor, ci și asupra anchetei necesare asupra intervenției întârziate a Poliției.

O altă temă majoră este China. „Înainte ca înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, să își înceapă săptămâna trecută îndelung așteptata vizită în China, administrația Biden și comunitatea organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului și-au atras atenția și au rugat-o să nu transforme călătoria într-un succes de propagandă al Partidului Comunist Chinez. Dar Bachelet a ignorat aceste avertismente” își începe Washington Post comentariul legat de un eșec de proporții.

În cele șase zile ale vizitei, inclusiv în provincia Xinjiang, locuită majoritar de uiguri, populație musulmană într-o Chină pe care partidul comunist o dorește monolit, doamna Bachelet nu a vizitat nicio închisoare cu deținuți uiguri. În plus, i-a crezut pe cuvânt pe oficialii comuniști chinezi care i-au spus că toate lagărele de re-educare au fost închise, scrie și Politico.

China, grație înaltului comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bracelet, tocmai a câștigat o victorie de imagine înfățișând o pseudo-realitate, după cum relatează WP, The Guardian sau Politico. Aici președinții XI și Putin, în 2018. O relație solidă până astăzi.
China, grație înaltului comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bracelet, tocmai a câștigat o victorie de imagine înfățișând o pseudo-realitate, după cum relatează WP, The Guardian sau Politico. Aici președinții XI și Putin, în 2018. O relație solidă până astăzi.

E de notorietate politica extrem de brutală a Chinei față de uiguri, și eforturile masive ale Chinei de a optura informațiile despre mii și mii de deținuți, acte de tortură și uciderea pe loc a celor care încearcă să fugă din spațiile concentraționare. Astfel că declarații ca cea a reprezentantei ONU cum că „am primit răspunsuri la toate întrebările”, „am discutat liber cu interlocutori nesupravegheați” etc., fac să zâmbească orice student la Științe Politice dintr-o țară liberă...

PNL - în căutarea unității sau... a bilanțului CDR

Unul din cele două partide de guvernământ, Partidul Național Liberal, a avut la finele săptămânii trecute Consiliul Național. Adevărul relatează că actuala conducere, în frunte cu premierul-general Ciucă și secretarul general, ministru de Interne, Bode, a cooptat în conducere și liberali din grupările mai vechi ale partidului, precum Dan Motreanu. Cu o vechime de 30 de ani în PNL.

Vechime de 30 de ani în PNL avea și Ludovic Orban, ex-premierul disident după ce, la insistențele Cotrocenilor a fost înlocuit în fruntea guvernului/partidului de Florian Cîțu, eliminat și el între timp, din cauza disensiunilor cu PSD. Dar despre Ludovic Orban și micul său partid, reprezentat însă în Parlament, liberalii de azi nu au pomenit.

Știrea rămasă în actualitate rămâne cea de săptămâna trecută când PNL și PSD și-au făcut bilanțul de șase luni separat. De ce? Ca să își securizeze fiecare electoratul propriu, a explicat Europa Liberă. Sau să își salveze ce mai e de salvat din electoratul propriu, după o alianță atât de nefastă pentru PNL, după cum avertizează unii observatori.

Cine va fi candidatul PNL la Președinție la alegerile din 2024? Premierul Nicolae Ciucă? Cine va fi candidatul PSD la Președinție la aceleași alegeri? Actualul lider, Marcel Ciolacu? Aici, ambii în Ucraina, la Kiev, pe 26 aprilie 2022.
Cine va fi candidatul PNL la Președinție la alegerile din 2024? Premierul Nicolae Ciucă? Cine va fi candidatul PSD la Președinție la aceleași alegeri? Actualul lider, Marcel Ciolacu? Aici, ambii în Ucraina, la Kiev, pe 26 aprilie 2022.

În afară de perspectivele economice precare, imaginea PNL are de suferit și din alte motive, chiar dacă ele nu sunt frecvent invocate. Jurnalista Emilia Șercan, cea care a dezvăluit inclusiv plagiatul săvârșit în 2003 de premierul Ciucă, publică în PressOne noi detalii despre tentativa de kompromat contra sa de care autoritățile nu par străine.

Alte subiecte:

Acestea fiind zise, nu uitați că ne puteți scrie pe aceste subiecte sau pe altele la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,
Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG