Rusia spune că SUA „adaugă combustibil în foc”, prin trimiterea de rachete cu rază mai mare de acțiune
Rusia a acuzat SUA că încearcă să prelungească războiul din Ucraina, după ce președintele Biden a declarat că va furniza Kievului noi rachete cu rază lungă de acțiune.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că SUA „adaugă intenționat combustibil în foc” prin aceste livrări. „Astfel de livrări nu contribuie la dorința conducerii ucrainene de a relua negocierile de pace”, a adăugat el, potrivit BBC.
De asemenea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a opus livrărilor și a declarat că anunțul lui Biden a crescut riscul ca o „țară terță” să fie atrasă în conflict.
Noile rachete cu rază lungă de acțiune vor ajuta trupele ucrainene să lovească mai precis forțele inamice de la o distanță mai mare. Anterior, SUA nu au fost dispuse să furnizeze armele de teamă că acestea ar putea fi folosite împotriva unor ținte din Rusia, dar SUA afirmă că Kievul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că este puțin probabil ca Rusia să riposteze după ce Statele Unite au furnizat arme avansate Ucrainei. El a declarat miercuri pentru CNN că nu „prevede acest lucru, deoarece ceea ce fac aliații NATO și NATO este să ofere sprijin Ucrainei pentru a susține dreptul la autoapărare, iar acesta este un drept care este consacrat în tratatul ONU”.
Forțele ruse controlează cea mai mare parte din Sievierodonețk
Guvernatorul regiunii Luhansk, Serhii Haidai, a declarat că mai mulți civili se adăpostesc într-o uzină chimică din Sievierodonețk, în timp ce forțele ruse bombardează orașul, scrie Reuters.
Acesta se teme că uzina chimică Azot ar putea conține în continuare materiale periculoase. Cu toate acestea, el a spus că situația nu va deveni „al doilea Azovstal”.
Rușii controlează acum cea mai mare parte a orașului Sievierodonețk, spun oficialii ucraineni. Forțele ucrainene mai dețin doar 20% din oraș, rușii controlează peste 60%, în timp ce restul a devenit „tertitoriul nimănui”, a declarat miercuri Oleksandr Striuk, șeful administrației ucrainene a orașului.
El a mai declarat că forțele ucrainene încă mai speră că pot împiedica Rusia să preia controlul total.
UK va trimite Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune
Marea Britanie va trimite Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă, sau lansatoare M270, a declarat secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, miercuri, citat de CNN.
Lansatoarele M270 pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 de kilometri, oferind „un impuls semnificativ în ceea ce privește capacitatea forțelor ucrainene”, potrivit unei declarații a Ministerului britanic de Externe.
Decizia este „strâns coordonată” cu furnizarea de către SUA a sistemlor HIMARS către Ucraina, acestea fiind o variantă a lansatoarelor M270. De asemenea, Marea Britanie va instrui trupele ucrainene pentru a utiliza sistemele de rachete.
Războiul Rusiei a convins și Danemarca
O majoritate covârșitoare a populației din Danemarca a votat în favoarea aderării la politica de apărare comună a UE, la 30 de ani după ce au renunțat la aceasta, arată rezultatele ale referendumului din 1 iunie.
Potrivit rezultatelor finale, aproape 67% au votat pentru, în timp ce 33% s-au opus, scrie Politico.
„Când este din nou război pe continentul nostru nu poți rămâne neutru. Danemarca a trimis un semnal foarte, foarte important lui Putin și aliaților noștri”, a declarat premierul Mette Frederiksen, într-un discurs după publicarea exit-poll-urilor.
Eliminarea opțiunii de neparticipare la securitatea europeană a fost susținută de guvernul social-democrat și de alte nouă partide. S-au opus două partide de extremă dreapta și unul de extremă stânga.
Votul reprezintă, de fapt, confirmarea că danezii nu mai sunt sceptici când vine vorba de o mai mare integrare europeană. Deși Danemarca este un mare susținător al pieței unice și al unei cooperări economice mai ample, țara este foarte sceptică în ceea ce privește un proces decizional mai amplu al UE, votând la două referendumuri anterioare pentru a menține opțiunile de excludere privind moneda unică și justiția și afacerile interne.
Pe plant politic intern, este și o victorie importantă pentru Mette Frederiksen, deoarece este primul prim-ministru danez care reușește să elimine o opțiune de neparticipare la UE și oferă un impuls binevenit, în condițiile în care popularitatea sa a scăzut în urma scandalului privind inițiativa guvernului său de a sacrifica ilegal întreaga populație de nurci, în 2020.
Anul viitor urmează alegeri generale în Danemarca.
Facebook Forum