În urmă cu 33 de ani, în aprilie 1989, sute de studenți se adună în piața Tiananmen după moartea fostului Secretar General al Partidului Comunist Chinez, Hu Yaobang. Veniți să aducă flori, aceștia lansează un protest prin care revendică mai multă libertate de exprimare, libertăți economice și o luptă mai eficientă împotriva corupției sistemice din țară.

Cu doar 11 ani în urmă, China reușise să aplice mai multe reforme economice, printre care și o „zonă economică specială”, menită să transforme țara într-o superputere și să ridice traiul de viață al oamenilor.

Autoritățile de la Beijing respingeau politicile culturale ale lui Mao, oferind o portiță de deschidere a Chinei către restul lumii și către comerțul global.

La început, elita comunistă din China îi îndeamnă pe protestatari să pună capăt protestului, dar nu fac demersuri pentru niciun fel de acțiune împotriva lor.

În timpul unei vizite a liderului URSS, Mihail Gorbaciov, la Beijing, aproximativ un milion de demonstranți se adună în piața Tiananmen, iar protestul ajunge la scurt timp în atenția presei internaționale.

Liderii conservatori din Partid decid să suprime violent protestele din capitala chineză. Ce a urmat e greu de descris.

Pe data de 4 iunie, la primele ore ale dimineții, armata Chinei e trimisă să suprime protestul și să elibereze piața Tiananmen. Mulți protestatari sunt împușcați mortal, iar tancurile intră peste mulțimea adunată în stradă, strivindu-i pe unii sub șine.

John Gittings, journalist la The Guardian transmitea că „atunci când un guvern folosește tancurile să declare război civililor, orice este posibil, iar oamenii știu asta”.

În ziua următoare, 5 iunie, armata preia controlul în Beijing, însă un bărbat curajos se aruncă în fața tancurilor armatei, blocând avansul acestora. Imaginea face rapid înconjurul lumii, dar soarta lui rămâne în continuare necunoscută.

Pe 6 iunie, la doar două zile după ce armata a intervenit violent în piață, Guvernul chinez anunță că peste 300 de persoane au murit, majoritatea soldați. Numărul deceselor variază între câteva sute și 10.000.

În ultimul an, China a încercat să suprime orice formă de comemorare a masacrului ca parte din conducerea de fier a lui Xi Jingping, care intenționează să rămână președinte pe viață.

În urmă cu un an, în 2021, motorul de căutare Bing, al Microsoft, a cenzurat rezultatele căutării termenului de „tank man”.

Tot în 2021, peste 3.000 de polițiști au fost mobilizați în Hong Kong pentru a preveni eventuale tensiuni. Cei care aveau curajul să comemoreze în stradă masacrul din piața Tiananmen riscau o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare.

În 2020, autoritățile interziseseră orice eveniment din cauza pandemiei de Covid.

CNN transmite că autoritățile chineze fac tot posibilul să suprime amintirea acelui eveniment sângeros – de la cenzurarea știrilor și până la eliminarea oricărei mențiuni. Viitorul lider al regiunii autonome, John Lee, devenit șef al poliției din Hong Kong în 2017, se face responsabil de arestarea a zeci de activiști pro-democrație.

Actualul lider al Hong Kong-ului, Carrie Lam, a lăsat de la sine să se înțeleagă care sunt consecințele oricărei forme de comemorare.

„În ceea ce privește orice adunare, există o mulțime de cerințe legale”, a transmis Lam reporterilor la finele lunii mai.

„Există o lege privind securitatea națională, există restricții față de distanțarea socială și, de asemenea, e vorba și de locul de desfășurare a protestului. Dacă o anumită activitate a primit autorizație pentru a avea loc într-un anumit loc, trebuie să se stabilească proprietarul acestui loc”.

Principalul loc de priveghi este parcul Victoria din oraș. Joi, poliția din Hong Kong i-a avertizat pe oameni să nu organizeze nicio formă de comemorare, altfel riscă să ajungă la închisoare. Autoritățile au invocat măsurile luate împotriva pandemiei de Covid.

La finalul anului, în decembrie, statuia din apropierea Universității din Hong Kong, ce comemorează victimele masacrului a fost înlăturată de autoritățile chineze. Edificiul era printre singurele rămase în întreg orașul care aminteau de evenimentele din iunie 1989.

Universitatea a transmis că a îndepărtat statuia din cauza vechimii ei și în urma unei evaluări externe a riscului celor din jur.

Cu doar câteva zile înainte de comemorarea din 2022, singurele biserici care mai comemorau masacrul și-au anulat slujbele din perioada respectivă. În fiecare an, catolicii din Hong Kong se strângeau în public pentru a-și aminti de victimele masacrului, ucise de soldații și tancurile trimise de statul chinez.

„Ne e foarte greu în contextul social de acum”, spune reverendul Martin Ip, membru al Federației Studenților Catolici din Hong Kong.

„Concluzia noastră este că nu vrem să încălcăm nicio lege în Hong Kong”, a continuat el.

Legea securității naționale din Hong Kong a fost adoptată pe 30 iunie 2020.

Legea stabilește pedepse pentru 4 tipuri de infracțiuni, printre care: acte de promovare a secesiunii de China, de subversiune, de coliziune cu organizații străine și activități teroriste.

Oamenii nu au voie, de asemenea, să promoveze încurajarea separării Hong Kong-ului de China. Actele sunt definite în mod vag întocmai pentru a-i descuraja pe locuitorii din Hong Kong să ia parte la evenimente precum comemorarea masacrului din piața Tiananmen.