Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să își umple rezervele de gaz la cel puțin 80% până în noiembrie pentru a se asigura că au suficiente rezerve pentru iarna viitoare, a decis joi Parlamentul European, printr-un vot de urgență acordat în contextul crizei energetice.
Consiliul Europei și-a exprimat deja acordul pe text, iar pentru a intra în vigoare mai este nevoie de semnare și publicarea în jurnalul oficial. Regulamentul mai prevede că:
- țările Uniunii și operatorii trebuie să depună eforturi pentru a asigura un nivel de umplere de 85%. În următorii ani, obiectivul va fi de 90%, pentru a proteja europenii de posibilele crize de aprovizionare;
- țările Uniunii trebuie să-și diversifice sursele de gaze naturale și să-și extindă măsurile luate pentru a asigura eficiența energetică;
- instalațiile de stocare a gazelor din UE vor căpăta statutul de infrastructură critică. Toți operatorii acestui tip de instalații vor fi obligați să obțină o certificare pentru a evita riscul ingerințelor străine;
România - în impas pe piața gazului
România este printre statele cu cea mai mică rezervă de gaz pentru iarnă, deși discuțiile despre majorarea capacităților de stocare se poartă de la jumătatea lui mai.
Conform datelor oficiale, doar 39% din rezervoarele de stocare a gazului sunt pline la această oră. Comparativ, media europeană este de 55%, iar state precum Portugalia sau Polonia au rezerve de peste 90%.
România avea stocat până pe 21 iunie aproximativ 13 twh, în depozitele Depomureș și Depogaz Ploiești.
Situația este similară cu cea din anii trecut, însă condițiile s-au schimbat dramatic, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și a conflictului energetic dintre UE și Rusia.
Germania, de pildă, care acum un an avea doar 38% din capacitate asigurată, acum are 58% din stoc acoperit, cifra Franței a crescut de la 45 la 58%, iar Austria, statul cu cea mai mare dependență de gazul rusesc, de la 28% la 42%.
Daniela Dărăban este directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din România care reprezintă și marii distribuitori de pe piața de gaze și electricitate.
Ea spune că furnizorii se confruntă deja cu probleme legate de accesul la lichidități, după ce statul a decis compensarea sau plafonarea prețului la gaze și energie electrică.
„Aceste cantități sunt cantități suplimentare pe care furnizorul trebuie să le achiziționeze pentru stocare. Noi de asta insistăm pentru fluidizarea schemei pentru că sunt sume mari blocate, mai ales pe schema de la 1 aprilie”, precizează Dărăban.
Conform schemei de decontare, companiile furnizoare de gaz și electricitate trebuiau să li se deconteze bani de la bugetul de stat într-un timp rezonabil după emiterea facturilor.
Pentru că ANRE nu reușește să evalueze toate decontările, Ministerul Energiei are restanțe mari către distribuitori. Surse din sistemul energetic spun că acestea au deja dificultăți în accesarea de credite bancare pentru a putea achiziționa în continuare energie electrică sau gaz, pe fondul situației imprevizibile legată de evoluția prețului la gaze sau electricitate.
Germania intră în etapa de alarmă și acuză Rusia de „atac economic”.
Germania a declanșat joi „etapa de alarmă” ca răspuns la scăderea livrărilor gazelor rusești prin conducta Nord Stream, la doar 40% din capacitate săptămâna trecută.
Decisă recent de Moscova, acțiunea a fost caracterizată ca „un atac care urmăreşte semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei” de către ministrul german al Economiei, Robert Habeck.
Este al doilea nivel de alarmă din trei posibile. Prima a fost declanșată în martie. Guvernul activează a doua „etapă de alarmă” a unui plan de urgență în trei etape, atunci când vede un risc ridicat de lipsă de aprovizionare pe termen lung.
Teoretic, permite astfel utilităților să transfere prețuri mari către industrie și gospodării și, prin urmare, ajută la reducerea cererii.
Alte 9 state din cele 27 ale Uniunii Europene au emis o „avertizare timpurie” cu privire la furnizarea de gaze – primul și cel mai puțin grav dintre cele trei niveluri de criză identificate în reglementările UE privind securitatea energetică, a declarat Frans Timmermans, șeful UE pentru politici climatice.
Măsura este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa și Moscova de la invazia rusă a Ucrainei, care a scos la iveală dependența blocului de aprovizionarea cu gaze rusești și a declanșat o căutare frenetică de surse alternative de energie.
Decizia, anunțată de ministrul economiei, marchează o schimbare puternică în special pentru Germania, care a cultivat legături energetice puternice cu Moscova, începând cu Războiul Rece.
Avertismentele din această săptămână arată că Germania ar putea intra în recesiune dacă livrările Rusiei s-ar opri complet. Indicii economici au arătat că economia germană a pierdut din avânt în al doilea trimestru.
„Este evidentă strategia lui Putin de a crea nesiguranță, de a crește prețurile și de a ne împărți ca societate”, a mai spus Habek care lasă să se înțeleagă că guvernul de la Berlin nu exclude o raționalizare a gazelor.
Rusia a negat că reducerile aprovizionării cu gaze au fost premeditate și a dat vina pe faptul că nu a putut intra la timp în posesia unor echipamente ca urmare a sancțiunilor impuse de statele europene.
În cadrul planului său de Faza 2, Berlinul va oferi o linie de credit de 15 miliarde de euro (15,76 miliarde de dolari) pentru a umple instalațiile de stocare a gazelor. În plus, vara aceasta va fi lansat un model de licitație de gaz pentru a încuraja consumatorii industriali de gaze să economisească gaz.
Confruntându-se cu fluxurile de gaz în scădere de la principalul furnizor Rusia, Germania se află de la sfârșitul lunii martie în faza 1 a planului său de urgență, care include o monitorizare mai strictă a fluxurilor zilnice și un accent pe umplerea instalațiilor de stocare a gazelor.
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie - Rusia ar putea întrerupe complet gazul
Rusia ar putea întrerupe complet gazul către Europa pentru a-și consolida influența politică, a declarat miercuri șeful Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), adăugând că Europa trebuie să se pregătească acum.
Mai multe țări europene au anunțat măsuri pentru a rezista la restrângerea ofertei și pentru a preveni penuria de energie din iarnă și o creștere a inflației care ar putea pune la încercare deciziile statelor europene de menținere a sancțiunilor împotriva Rusiei.
Uniunea Europeană a anunțat miercuri că va apela temporar la cărbune pentru a acoperi deficitele de energie, în timp ce a descris reducerile de aprovizionare cu gaze a Moscovei drept „mișcări necinstite”.
Expert - UE are posibilitatea să impună Rusiei un preț plafonat pentru gaz
În ciuda poziției de forță pe care se situează Rusia, experta în energie Otilia Nuțu spune că răspunsul crizei se află le Uniunea Europeană, care ar trebui să înțeleagă că „întreruperea se poate întâmpla și de-o parte, și de cealaltă.”
„Evident că și Gazprom poate să taie gazul către Europa și o va face în momentul în care va fi cel mai dureros pentru noi. Pe termen lung, ei au de câștigat din vânzarea gazului către Europa, însă pot tăia gazul chiar în momentul în care ai nevoia cea mai mare de el, câteva zile, iarna, când este foarte frig afară, doar ca să facă cât mai mult deranj. Deci este un lucru la care trebuie să ne așteptăm.”
Nuțu spune că soluția este la nivel european și trebuie luată cât mai repede. Pe de o parte, UE trebuie să decidă achiziție comună de gaze pentru întreaga Europă, concomitent cu plafonare de preț pentru tot gazul rusesc la nivel european, adică Europa să ofere Rusiei posibilitatea să vândă la nivelul din 2020.
„Dacă ne uităm la cum arată piețele pe care vinde, practic, trei sferturi din gazul pe care îl vinde, îl vinde către Europa și nu are cum să exporte în altă parte. Ei exportă deja la capacitatea maximă posibilă către China, gaz lichefiat, sau către Turcia. Deci mai mult de atât nu prea au unde să mai exporte și nici nu mai au unde să înmagazineze prea mult.”
Încă din vara anului trecut, Rusia a livrat gaz din depozitele din Europa, în special din Germania, în loc să vândă din conductă, explică experta. Ce a rămas, au înmagazinat în Rusia.
„Au depozitele de înmagazinare de acasă aproape pline. N-au ce să facă cu producția asta de gaz care curgea continuu. Nu pot să exporte în altă parte, nu pot să înmagazinez în altă parte. Acesta era și motivul pentru care un embargo pe gazul rusesc ar fi fost, într-adevăr, o lovitura foarte fi bună pentru Gazprom, pentru că soluția pe care ar avea-o ar fi să-și închidă sondele, ceea ce înseamnă niște costuri foarte mari”, explică Nuțu.
O nouă capacitate de producție de gaz în Marea Neagră, insuficientă pentru acoperirea deficitului
Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au programtă o vizită de inaugurare marțea viitoare pentru inaugurarea oficială a celei mai noi facilități de extragere a gazului din Marea Neagră.
Black Sea Oil & Gas a anunțat încă de pe 15 iunie că a început producția de gaze din Marea Neagră. Aceasta ar trebui să acopere 10% din consumul intern. Prima cantitate de gaz fusese livrată chiar în după-amiaza aceleiași zile.
În acest an, din acest proiect vor fi livrați 0,5 miliarde de metri cubi. Producția de vârf este estimată la 1 miliarde de metri cubi în următorii doi-trei ani din zăcămintele Ana și Doina. În paralel, producția de gaz a OMV Petrom este estimată a scădea cu 6-7% în acest an, ca urmare a epuizării unor zăcăminte.
Ultimele estimări arătau că România este în proporție de 20-25% dependentă e gaz din import. Până la publicarea materialului, ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a răspuns întrebărilor Europei Libere.
