România aleasă ca rută alternativă pentru cerealele din Ucraina
Miniştri din 40 de ţări, reuniţi vineri după-amiază într-o conferinţă la Berlin, încearcă să găsească „soluţii” concrete la criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, transmite AFP.
Intitulată 'Să ne unim pentru securitatea alimentară mondială', conferinţa, la care participă şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, are loc înaintea summitului liderilor G7 ce va începe duminică în Bavaria.
Conferinţa din capitala germană vizează 'să propună soluţii' precum accelerarea exporturilor de mărfuri alimentare din Ucraina pe căi alternative Mării Negre, a explicat pentru presă şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, înaintea începerii discuţiilor.
Acestea se vor referi şi la creşterea ajutorului pentru ţările cele mai afectate, chiar dacă evenimentul nu este prezentat drept o conferinţă a donatorilor.
Moscova foloseşte foametea 'în mod deliberat ca o armă de război' şi ia 'lumea întreagă ostatică', a acuzat Annalena Baerbock.
Rusia, în schimb, neagă că ar fi blocat trecerea navelor de transport şi acuză sancţiunile occidentale că au contribuit la criza alimentară.
„Rusia a exportat aproape tot atât grâu ca şi anul precedent, povestea ruşilor potrivit căreia sancţiunile G7 ar fi motivul creşterii preţurilor mondiale la mărfurile alimentare este, deci, total nefondată”, a replicat vineri Annalena Baerbock.
Potrivit ministrului german, Rusia poate „lăsa cerealele să iasă prin Odesa sau să oprească pur şi simplu acest război, însă noi ne străduim din greu să găsim rute alternative”.
Aceste rute alternative ar putea trece prin Polonia, dar 'avem probleme cu schimbarea liniilor (feroviare, n.red.), ceea ce ia mai mult timp', a explicat Baerbock.
„De aceea, am ales în special ruta via România, pentru că putem să intensificăm acolo navigaţia fluvială”, a adăugat ea.
Spiegel: Germania ia în considerare exproprierea unei părți din Nord Stream 2
Ministerul german al Economiei investighează dacă este posibil să exproprieze partea din sistemul de conducte Nord Stream 2 care se află pe teritoriul german și să o întrerupă de restul conductei, potrivit Spiegel.
Întrebat cu privire la această informație, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu poate comenta, transmite The Guardian.
În plus, publicația germană a mai relatat că Ministerul german al Economiei ia în considerare transformarea unor părți din gazoductul Nord Stream 2, construit de compania rusă Gazprom, într-o conexiune pentru un terminal de gaz natural lichefiat pe coasta Mării Baltice.
În cazul în care Germania ar lua măsuri concrete în acest sens, acestea ar fi o problemă pentru avocați, a mai declarat Peskov.
Ce spune Rusia despre integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că decizia Uniunii Europene de a acorda Ucrainei statutul oficial de candidat la UE este o chestiune „internă”.
În fața reporterilor, Peskov a declarat că relațiile Rusiei cu blocul european vor fi „foarte greu de stricat în continuare”.
„Este foarte important pentru noi ca toate aceste procese să nu ne aducă mai multe probleme și mai multe probleme în relațiile acestor țări cu noi”, a spus Peskov, potrivit The Guardian.
Referindu-se la Moldova, care a primit, de asemenea, statutul de candidat la UE, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că această țară ex-sovietică „dorește să devină europeană mai mult decât europenii înșiși”.
„Li se pare că, cu cât par mai antiruși, cu atât mai mult ar trebui să le placă europenilor”, a adăugat el.
Boris Johnson: NATO și G7 nu ar trebui să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii Rusiei
„Mesajul meu către colegii din G7 și NATO, în special, va fi că acum nu este momentul să ne mulțumim și să-i încurajăm pe ucraineni să se mulțumească cu o pace proastă, cu o pace pentru care sunt invitați să cedeze bucăți din teritoriul lor în schimbul unei încetări a focului”, a declarat Boris Johnson, în timpul vizitei sale în Rwanda.
„Cred că ar fi un dezastru. Ar fi un declanșator pentru o nouă escaladare de către Putin ori de câte ori dorește”, a adăugat premierul britanic, potrivit The Guardian.
Johnson: Ucrainenii care vin ilegal în Marea Britanie ar putea fi trimiși în Rwanda
Refugiații ucraineni riscă să fie trimiși în Rwanda dacă vor călători în Marea Britanie fără autorizație, a declarat Boris Johnson.
Anterior, el a declarat că perspectiva ca refugiații ucraineni să fie trimiși în Rwanda în cadrul controversatului program guvernamental prezentat în aprilie „pur și simplu nu se va întâmpla”.
Dar, întrebat înainte de reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth dacă ucrainenii care sosesc cu barca ar putea fi deportați în Africa de Est, el a spus: „Singurele circumstanțe în care oamenii vor fi trimiși în Rwanda ar fi dacă vin ilegal în Marea Britanie, subminând astfel rutele sigure și legale pe care le avem. Cred că acordăm 130.000 de vize ucrainenilor, iar aceștia au cel puțin două rute foarte bune pentru a veni în această țară”.
„Dar dacă veniți aici ilegal, îi subminați pe toți cei care vin aici legal. Și este o nebunie. Așa că mă tem că răspunsul este presupun că, da, în teorie, s-ar putea întâmpla asta. Dar cred că este foarte puțin probabil”, a completat Johnson.