Indiferent dacă momentul va fi urmat de recesiune sau nu, Ionuț Dumitru spune, în interviul acordat Europei Libere, că momentul actual impune adaptarea obiceiurilor de consum la noile perspective și riscuri. Primul pas este economisirea.
Recomandările economistului Ionuț Dumitru:
- Cine își permite, e mai bine să plătească ratele la credite decât să le amâne. După terminarea perioadei de grație va plăti mai mult;
- Este indicat ca oamenii să facă economie la utilități;
- Ratele la credite, care au în componență IRCC, vor crește cu o întârziere de 6 luni, dar vor crește;
- În criză, e bine să renunțăm la achiziții de lux;
- Achiziția de criptomonede nu este deloc indicată;
- Ar fi bine ca fiecare familie să economisească, în funcție de ceea ce își permite;
1. Europa Liberă: Este indicat să economisim în criză sau există riscul ca moneda să se devalorizeze?
Ionuț Dumitru: Este nu numai indicat, dar și foarte necesar să pui bani deoparte dacă există incertitudini la orizont. Există motive precauționale atunci când apar incertitudini și riscuri, care recomandă să pui niște bani deoparte și să să-ți mai ajustezi apetitul de consum.
În ce monedă? Iarăși o discuție destul de complexă. Dar, în principiu, dacă vrei să economisești în depozite, spre exemplu, ceea ce te interesează este randamentul evident, iar randamentul în momentul de față este semnificativ mai mare la lei decât la euro.
La depozitele în EURO intervine și cursul de schimb, care, de mai bine de un an de zile, este aproape fix. Deci dacă am fi ținut banii în perioada aceasta în EURO nu am fi realizat nimic.
Randamentul este aproape de zero sau chiar negativ, dacă luăm în calcul și comisioanele. Asta nu înseamnă că și pe viitor va fi la fel, nu știm. Cert este că dobânzile la depozite în lei au crescut în ultima perioadă destul de rapid. Și o să mai crească, iar dobânzile la EURO cresc mult mai încet.
2. Europa Liberă: Cât ar trebui să pună deoparte o familie, raportat la cât câștigă acum?
Ionuț Dumitru: Depinde ce priorități are fiecare familie, depinde ce buget are. Depinde de cheltuielile obligatorii ale fiecărei familii și de venituri.
Nu putem da o cifră exactă, una este 10% dintr-un venit de 300 de euro și alta este dacă spunem 10% dintr-un venit de 10.000 de euro.
3. Europa Liberă: Unde ar trebui să ne ținem banii și în ce monedă?
Ionuț Dumitru: Și aceasta depinde de foarte mulți factori. Diverse persoane îi pot investi în active financiare sau în active reale, adică în diverse clase de active, depinde de apetitul la risc, de cunoștințele fiecăruia.
Putem ține economiile în depozite bancare sau să investim în acțiuni, în proprietăți sau altceva. Fiecare are un profil de risc, nu mai mic sau mai mare. Nu există o rețetă unică.
4. Europa Liberă: Am văzut că investițiile în criptomonede au suferit căderi masive. Este de investit în perioada următoare în astfel de instrumente?
Ionuț Dumitru: În niciun caz să nu investim în criptomonede. Este o investiție care presupune un risc enorm și nu este exagerat cuvântul enorm, volatilitatea este una foarte mare, deci o clasă de active cu risc uriaș.
Evident că randamentele poți fi mari sau pot fi foarte mici, dacă nu negative, pentru că în spatele acestui activ sunt niște riscuri uriașe. Am văzut volatilități foarte mari. Nu, nu recomand nimănui să investească în așa ceva decât care un apetit foarte mare la risc.
Sperăm la câștiguri foarte mari, care se pot transforma în pierderi foarte mari. Conștientizând că în spate e un risc uriaș, în niciun caz nu e recomandată o astfel de investiție a unei persoane care nu are aceste noțiuni fundamentale de rentabilitate sau risc.
5. Europa Liberă: Care dintre piețe vor fi cele mai afectate în eventualitatea unei crize?
Ionuț Dumitru: Evident că, atunci când vorbim despre turbulențe în general, cele mai mai afectate sunt cele care au grad de risc mai ridicat. Deci în momentul în care sunt incertitudini mari, toată lumea încearcă să-și reducă din riscurile asumate.
Ceea ce înseamnă că activele cu clasele de risc ridicat sunt mai lovite. De aceea, în perioadă de crize investitorii se refugiază în monede mai sigure, monede care sunt mai sigure de-a lungul timpului, active gen aur, spre exemplu.
Din ce vedem în momentul de față, activele gen criptomonede sunt foarte lovite de evoluțiile din piețele financiare.
6. Europa Liberă: Ce se întâmplă pe bursă? E mai puțin indicat să investim pe bursă în această perioadă?
Ionuț Dumitru: Am avut ajustări destul de mari pe burse în ultima perioadă. Sunt scăderi destul de mari și pe obligațiuni, din creșterile foarte ample de inflație și creșterile foarte mari de dobânzi, atât cele deja materializate, cât și cele așteptate.
Dacă inflația este aproape de două cifre, chiar și în piețele dezvoltate, este evident că dobânzile vor crește. Și vor crește repede. În contextul acesta, obligațiunile își pierd din valoare.
Este o clasă de active cu un risc mai ridicat, mai ales într-un context de normalizare a dobânzilor, într-un context inflaționist, cu o inflație foarte ridicată. Să ne uităm însă că bursele au crescut foarte mult în anii anteriori.
7. Europa Liberă: Pentru cei cu credite, este utilă trecerea la de la ROBOR la IRCC?
Ionuț Dumitru: Nu e o discuție simplă pentru că sunt două lucruri diferite. ROBORUL la o lună, spre exemplu, știm exact ce este. IRCC nu știm exact ce reprezintă pentru că este un mixt de maturități, în IRCC intră toate maturitățile de pe piața monetară pe care se fac tranzacțiile.
Dat fiind faptul că cele mai multe tranzacții de pe piața monetară se fac la scadențe scurte, în special over night, IRCC este influențat de aceste tranzacții la scadențe mai scurte. Dobânzile pe termene scurte sunt mult mai volatile decât dobânzile la o lună, la 3 luni sau 6 luni.
De ce băncile puneau în contracte ROBOR la 3 luni, la 6 luni sau chiar o perioadă mai mare? Pentru că acel index avea o stabilitate mai mare, în timp ce IRCC, deoarece reflectă tranzacții pe termen scurt, e mai volatil.
Plus că mai avem o diferență conceptuală. IRCC-ul nu are o maturitate, este un mix și nu poți să știi dacă astăzi se fac tranzacții mai mult la 3 luni sau la 6 luni sau over-night. În al doilea rând, modul în care se stabilește IRCC în contractele de credit este puțin ciudat în sensul în care are o întârziere de aproape 6 luni.
Astăzi, avem un IRCC de la sfârșitul anului trecut. Or, la sfârșitul anului trecut dobânzile erau încă foarte scăzute. Să nu comparăm IRCC-ul de la sfârșitul anului trecut cu ROBOR-ul de astăzi. Am face o mare eroare.Există acest decalaj de timp. Este clar că, la un moment dat, și IRCC va ajunge la nivelul dobânzilor de astăzi, dar cu o întârziere de 6 luni. IRCC-ul aplicat astăzi în contractele de credit este cel de acum 6 luni.
În momentul în care vom intra pe o pantă descendentă a dobânzilor, această întârziere de 6 luni se va menține, adică IRCC va continua să fie sus, iar ROBOR-ul va începe să scadă. Noi suntem acum în panta ascendentă a dobânzilor, adică ROBOR-ul crește, IRCC crește și el, doar cu întârziere la șase luni.
8. Europa Liberă: Este indicată amânarea ratelor la credite?
Ionuț Dumitru: Fiecare trebuie să-și facă calculele foarte bine pentru că nu există ceva gratis în povestea asta.
Perioada aceea de amânare a ratelor va însemna o mărire de dobânzi, ea va însemna o rată mai ridicată după. Dacă chiar nu avem o problemă în a ne rambursa creditele, nu știu dacă merită, pentru că vom avea ulterior o rată mai mare.
Este normal să se întâmple așa. Dacă dobânda de astăzi e mai mare decât dobânda din trecut - în viitor, dobânda din viitor va fi mai mare decât dobânda de astăzi pentru că vom avea o încă o tendință de creștere a dobânzilor.
9. Europa Liberă: Există vreo modalitate prin care am putea să ne ne reducem facturile la utilități?
Ionuț Dumitru: Sigur că fiecare trebuie să își optimizeze cât se poate de mult consumul, să încerci să reduci din consumul energetic atât cât este posibil.
10. Europa Liberă: Ce produse ar trebui să evităm să cumpărăm în criză?
Ionuț Dumitru: În perioadele de recesiune, de criză - și nu știm dacă vom intra într-o astfel de perioadă, acestea sunt supoziții în momentul acesta - oamenii își ajustează în general cheltuielile. Rămân cu cele care sunt neapărat necesare.
Reduc achizițiile mai importante de gen autoturisme, bunuri de folosință îndelungată și oamenii se limitează la cheltuielile obligatorii.
