Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, transmite că modificările sunt de natură să afecteze direct capacitatea procurorilor de a identifica și investiga fapte de corupție privind fondurile europene.
Legea adoptată miercuri de Camera Deputaților a suferit modificări majore față de proiectul trimis de Ministerul Justiției. Acesta, potrivit surselor Europei Libere, fusese agreat cu oficialii Comisiei Europene.
Criticii modificărilor făcute de Parlament spun că Directiva europeană în domeniu nu a fost transpusă întocmai în legislația românească și că avertizorii de integritate nu vor mai fi apărați de lege, dacă ea intră în vigoare în această formă.
Legea ar fi necesară inclusiv pentru a putea accesa zecile de miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Șefa EPPO a transmis joi, printr-un comunicat al instituției, că analizează o posibilă sesizare a Comisiei Europeană, care să activeze mecanismul de condiționarea a acordării fondurilor europene dacă statul de drept în România va fi afectat.
Momentul și forma avertismentului
Mesajul Laurei Kövesi a venit înainte ca președintele Klaus Iohannis să se pronunțe în privința legii. Profesorul Andrei Țăranu, prodecan al Facultății de Științe Politice, spune că momentul „are relevanță în măsura în care se mai poate salva ceva in extremis”.
„El este dictat de procedura legislativă: în acest moment, doar decizia președintelui și sesizarea la Curtea Constituțională pot împiedica legea să intre în vigoare”, completează analistul politic Radu Magdin.
„Având în vedere cât de importantă este legea pentru investigarea fraudelor cu fonduri europene, dar și reacția generalizată și foarte critică a societății civile împotriva textului adoptat de Camera Deputaților, reacția doamnei Kovesi este de înțeles”, completează acesta.
Pe de altă parte, politologul Andrei Țăranu amintește că șefa Parchetului European vine din România și „se poate considera că are diverse parti-pris-uri”.
„A fi bine dacă ar fi făcut acest lucru prin intermediul unui purtător de cuvânt, pentru că altfel toată lumea se va simți îndrituită să spun că se pregătește de campania electorală, vrea să candideze la președinția României, având în vedere că ea acționează în calitate de șefă a Parchetului European și n-ar trebui, cel puțin în această fază legislativă, să intervină”, spune profesorul Țăranu, pentru Europa Liberă.
Chiar dacă șefa EPPO a avertizat până acum Slovenia (în iulie 2021) și Polonia (februarie 2022) cu privire la activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept, Andrei Țăranu spune că Laura Codruța Kovesi tot ar fi trebui să nu facă anunțul „în nume personal”.
„Mai ales în cazul României, având în vedere toate aceste speculații, că ea s-ar putea să fie candidată la președinția României, cred că era mai bine să aibă un purtător de cuvânt”, a arătat politologul.
Biroul de presă al Parchetului European a precizat pentru Europa Liberă că „tot ceea ce doamna Kövesi dorește să spună despre acest subiect se află în comunicat”, iar în ceea ce privește parcursul legii, așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu aceasta.
Mutarea lui Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis are la dispoziție în acest moment varianta adoptării legii sau a retrimiterii ei în Parlament, pentru a fi refăcută.
Întrebat dacă șeful statului și majoritatea parlamentară vor ține cont de avertismentul șefei EPPO, profesorul Andrei Țăranu spune că „având în vedere toate declarațiile care au fost făcute de președintele Iohannis în fața doamnei Věra Jourová, spunând că România este foarte interesată să respecte statul de drept, să facă și să dreagă, cred că asta ar trebui să conducă la o revizuire a legii”.
„Vom vedea dacă președintele va face acest lucru sau va exista o tergiversare din partea tuturor. Din punct de vedere instituțional și având în vedere ce a promis doamnei Jourová, cred că ar trebui să trimită legea la revizuire”, consideră el.
La rândul său, analistul Radu Magdin spune că „încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), un obiectiv al președintelui, ar fi pusă în pericol de o eventuală stopare a fondurilor europene, ca să nu mai vorbim despre consecințele economice și politice majore ale unei astfel de decizii”.
„Avertismentul doamnei Kövesi ar trebui luat în serios de președinte, pentru că riscul este să ajungem oaia neagră, și fără bani europeni, a Uniunii, alături de alte țări din est. Deja am văzut semnale din partea președintelui interimar al Senatului că se pregătește întoarcerea legii în Parlament de către președinte, dacă ea nu este eventual trântită la Curtea Constituțională”, spune Magdin.
Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene, s-a aflat luni și marți la București și a spus într-un interviu pentru Libertatea că „dorim să sprijinim persoanele care sunt pregătite să își asume riscul de a deconspira încălcări grave ale legislației UE”.
În plus, ea a amintit că România nu a transpus la timp Directiva europeană privind avertizorii și că „este important ca ea să se adopte de urgență”, deoarece a intrat de la 1 iunie în procedura de infringement (sanționare).
Acum, România riscă o nouă procedură de infringement, după cum a atras atenția expertul anticorupție Radu Nicolae, însă de această dată pentru că a transpus eronat legislația europeană.
Ce spune șeful Parchetului european
„Denunțătorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și punerea în aplicare efectivă a Directivei privind protecția avertizorilor de integritate prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European”, a transmis Laura Codruța Kovesi, într-un comunicat al Parchetul European.
„Dacă nu reușiți să îi protejați pe denunțători, limitați detectarea [faptelor de corupție, n.r.]. Dacă nu le detectați, nu puteți investiga și urmări penal”, a precizat Kövesi, fost procuror general al României și fost procuror-șef al DNA.
Ea a menționat că evaluează dacă unele dintre prevederile legii românești sunt contrare directivei europene privind protecția avertizorilor de integritate și dacă acestea „ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție”, stabilit de legislația națională încă din 2004.
În acest sens, Kovesi spune că „principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de descurajare, descurajând potențialii denunțători din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE”.
Un alt motiv pentru care șefa Parchetului European ia în calcul sesizarea Comisiei Europene în privința condiționării fondurilor europene este faptul că România nu a delegat încă toți procurorii care să facă parte din EPPO. În acest sens, Parchetul European a anunțat vineri că doi noi procurori europeni au fost delegați în România, iar echipa este formată acum din 11 procurori.
De asemenea, Kovesi a acuzat întârzierea „considerabilă” în alocarea, pentru biroul din România, a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară.
