Trei aspecte ies în evidență, spun organizațiile neguvernamentale semnatare ale protestului „Bravo avertizorului! Și ce trebuie să discutăm legat de legile securității”, cel mai important fiind acela că serviciile de securitate au fost lăsate să-și facă propriile legi, fapt ce a dus la propuneri care încalcă drepturile omului și au o viziune nedemocratică.
„Nu vorbim de câteva greșeli gramaticale sau de 1-2 articole care ar fi mai problematice, ci de un întreg sistem în care controlul civil asupra serviciilor secrete este inexistent, redus sau minimizat, iar garanțiile de supraveghere democratică a activității serviciilor sunt pur formale sau lipsesc cu totul”, se spune în protest.
În al doilea rând, remarcă ONG-urile, este lipsa dorinței de a face o dezbatere publică transparentă pe aceste legi extrem de importante. „Inclusiv reacția Președintelui Iohannis, denotă o gravă lipsă de înțelegere a unor concepte democratice fundamentale - nevoia de dezbatere publică reală (nu mimată)”.
Liana Ganea, coordonator la ActiveWatch, organizație semnatară a protestului, spune pentru Europa Liberă că cel mai „îngrijorător lucru este procesul prin care aceste proiecte s-au născut- în birourile serviciilor secrete și nu în comisiile parlamentare”.
„Ne așteptăm ca parlamentul să joace un rol important în reformarea legislației securității, așa cum este normal. Ar trebui să existe o dezbatere publică reală cu actori și decidenți care au expertiză pe aceste subiecte, cu actori care urmăresc respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice. Ne așteptăm să existe un proces de demilitarizare a serviciilor”, susține Liana Ganea.
Însuși faptul că președintele a dat asigurări că se va ocupa ca propunerea legislativă să fie „corectată”, merge exact în direcția lipsei de disponibilitate de a deschide spațiul dezbaterilor.
Extrem de îngrijorătoare este și amenințarea voalată făcută de președinte la adresa persoanei care a furnizat presei, respectiv publicației online g4media.ro, proiectele de lege.
Această persoană reprezintă instituția avertizorului de integritate, care a „făcut un serviciu public major” prin faptul că a adus la cunoștința cetățenilor proiectele de lege, instituție pe care șeful statului probabil nu o cunoaște, spun organizațiile neguvernamentale.
„Președintele României trebuie să promoveze protecția, dar și respectul față de avertizorii de integritate, mass-media și sursele jurnalistice. Or, prin declarația făcută pe marginea acestui subiect a vulnerabilizat și a adus un atac direct atât la adresa avertizorilor de integritate, cât și a libertății presei”, se spune în comunicatul celor 45 de ONG-uri.
Elena Calistru, președinte Funky Citizens, una din organizațiile semnatare, este de părere că protecția avertizorilor de integritate este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât proiectele de lege sunt extrem de controversate, interesul lor public fiind evident.
Iritarea președintelui, susține Calistru, arată că în zonele sensibile conținutul proiectului este foarte aproape de adevăr și că în direcția acesta merge decizia.
„Remarca președintelui a atins niște sensibilități foarte mari, cu atât mai mult cu cât în zona noastră de societate civilă, protecția avertizorilor de integritate este foarte importantă mai ales pe subiecte care sunt vădit de interes public, iar aceste proiecte legislative sunt fără discuție de interes public.
În condițiile în care unele puncte sunt îngrijorătoare este cu atât mai important ca avertizorii de integritate să iasă și să meargă către canalele democratice de raportare, presă, societate civilă.
Am văzut o iritare foarte mare în declarația președintelui, ceea ce mi se pare grav pentru că îmi confirmă că pe conținut, pe liniile cele mai grele, în sensul lor merge decizia. Iritarea arată că ce e acolo e foarte aproape de adevăr”, spune președinta Funky Citizens pentru Europa Liberă.
ONG-urile semnatare ale protestului ridică un set de probleme la care legile securității ar trebui să răspundă, mai exact problemele la care acestea nu răspund.
- Sunt suficiente termenele de dezbatere propuse în condițiile în care subiectul acestor legi, precum și magnitudinea modificărilor pe care factorii de decizie le doresc impuse, sunt de interes major pentru societate.
- Când se va face “o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
- Sunt garanțiile privind drepturile fundamentale un element fundamental al legislației din domeniul informațiilor, cu garanții de confidențialitate și de protecție a datelor, în vederea colectării, păstrării, diseminării și accesării acestora?
- Au fost studiate modele din alte state europene.
- Există o protecție eficientă a avertizorilor de integritate din cadrul serviciilor de informații? Au nevoie avertizorii respectivi de un regim adaptat în mod specific la domeniul lor?
Săptămâna trecută, alte 13 organizații neguvernamentale au lansat un protest public față de prevederile proiectului de lege privind organizarea și funcționarea SRI.
Principalele controverse
- Persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale.
- Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției.
- De asemenea, președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.
- SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI.
- SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și propria societate civilă, „departe de ochii publicului” și a controlului fiscal.
