NATO încearcă să prevadă care sunt următoarele mutări ale lui Vladimir Putin pentru a înțelege care sunt nevoile reale ale Ucrainei și mulțumește României pentru că a ridicat procentul din PIB alocat Apărării de la 2% la 2,5%.
Ambasadoarea USA la NATO consideră Marea Neagră de o importanță strategică pentru alianță, lucru care va face ca următoarea întâlnire a consiliului să fie programată în noiembrie în România. Julianne Smith mai dă asigurări că situația economică mondială precară nu schimbă determinarea statelor membre de a ajuta Ucraina.
Despre contraofensiva ucraineană din sudul Ucrainei
NATO a început de anul trecut să schimbe o cantitate impresionantă de informații cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina. Julianne Smith spune că astfel s-a ajuns la o imagine clară și sigură asupra a ceea ce urma să se întâmple în Ucraina.
„Aceasta a fost partea cea mai ușoară. Am început în octombrie 2021 și, în baza a ceea ce am observat, la finalul lui februarie am putut vedea 150.000 de soldați ruși îndreptându-se spre granița cu Ucraina, 30.000 de soldați mutați în Belarus, am văzut că se mută spitalele de campanie și a devenit foarte clar că se pregăteau pentru o invazie reală”, precizează Smith.
Diplomata spune că după invazia Ucrainei a urmat perioada cea mai dificilă.
„ E momentul când încerci să determini cu mintea ta care sunt planurile lui Putin. Ceea ce am învățat din comportamentul său este că există această diferență între capacitățile rusești și intenția Rusiei.”
Astfel, Rusia a considerat că ar putea intra la Kiev și poate prelua Ucraina în câteva zile, dar nu a putut face asta pentru că nu a dispus de capacitatea militară și a întâmpinat o rezistență ucraineană importantă. Rusia a trebuit să renunțe momentan la acest obiectiv și își orientează atenția asupra estului Ucrainei.
„Și acum marea întrebare care este pe masă nu este doar cum se va termina acest război și cât de curând își va opri Rusia agresiunea în interiorul Ucrainei? Dar ce se va întâmpla în viitor? Va decide Putin, în ciuda faptului că nu are capacitatea de a face acest lucru, să încerce să plece din nou la Kiev? Aceasta este o întrebare deschisă. Cred că mulți dintre noi ar dori să putem intra cumva în capul lui pentru a înțelege care este planul de joc”, mai spune Smith
Ambasadoarea spune că NATO face scenarii împreună cu toți aliații pentru a face cea mai bună evaluare a modului în care ucrainenii continuă să respingă agresiunea rusă și ce va urma.
Despre Marea Neagră
Julianne Smith spune că NATO evidențiază Marea Neagră în conceptul său strategic ca o zonă de focalizare.
„Acest lucru este nou și este important pentru alianță nu numai să evidențieze agresiunea rusă și ceea ce se întâmplă în interiorul Ucrainei, ci să înceapă să se concentreze asupra zonelor individuale, cum ar fi Marea Neagră, unde alianța dorește să adopte o poziție suplimentară, unde alianța dorește să conducă antrenamente și exerciții suplimentare”, precizează Smith
Ambasadoarea spune că în noiembrie, în România, va avea loc o ședință interministerială NATO tocmai pentru a semnala că alianța este conștientă de provocările terestre, maritime, aeriene.
Despre ajutorul dat Ucrainei
Nevoile militare ale Ucrainei, spune Smith, se schimbă de la o săptămână la alta. Pentru a le estima corect, Grupul de Contact al Apărării Ucrainei, denumit neoficial Grupul Ramstein, care cuprinde toate națiunile care oferă asistență de securitate Ucrainei se așază de fiecare dată la masă și încearcă să găsească soluții.
„Avem Australia la masă sau alți parteneri asiatici din multe colțuri din întreaga lume care să se așeze și să se uite la lista de cerințe pe care ucrainenii ni le oferă în mod regulat, evaluând dacă fiecare aliat are sau nu capacitatea pentru a îndeplini aceste cerințe și apoi a le asocia cu țări care au această capacitate specială”, explică Smith.
Diplomata spune că nevoile s-au schimbat. Dacă la începutul războiului s-a pus accent pe apărarea antiaeriană, acum se are în vedere apărarea de coastă, muniție, vehicule blindate. Spune că aceasta are ca scop și a găsi soluții pentru decalajul înregistrat între ceea ce propune o țară și momentul în care are posibilitatea să trimită ajutorul.
Despre problemele economice mondiale
Smith spune că mesajul în privința poziționării alianței în condițiile problemelor cu care se confruntă economia mondială.
„Un lucru pe care îl voi spune este că am fost cu adevărat impresionat la Madrid să văd liderii tuturor celor 30 de națiuni reunindu-și și exprimându-și sprijinul ferm necondiționat pentru Ucraina. Aproape fiecare lider de la Madrid a spus ceva pentru a ne asigura că sprijinim Ucraina până la sfârșitul acestui război. Și astfel, unitatea și hotărârea și, din nou, scopul comun care a ieșit din acel summit a fost deloc remarcabil.”
Ea spune că cele mai grele provocări vor veni în săptămânile și lunile următoare care vor include problema securității alimentare.
„Președintele Putin a crezut cu adevărat că ar putea despărți Europa de Statele Unite sau să împartă Europa din interior. Președintele Putin s-a gândit că poate ne puteți aștepta și că după câteva zile și săptămâni ne vom îndrepta atenția în altă parte. Asta nu s-a întâmplat. Partenerii transatlantici rămân concentrați asupra Ucrainei, continuă să sprijine Ucraina și caută în acest moment pași suplimentari pe care să-i facă pentru a sprijini Ucraina.”
Despre propagandă și dezinformare
Rusia se bazează pe informare malițioasă și dezinformare pentru a stabili un fel de narațiune alternativă despre războiul din Ucraina. Propaganda rusească a dezvoltat câteva mituri despre războiul din Ucraina.
Un mit este că NATO este parte în acest conflict și, într-un fel, este implicată fie prin trimiterea de trupe în Ucraina, fie prin furnizarea de asistență directă. Amândouă afirmațiile sunt neadevăruri, susține ambasadoarea, deoarece NATO nu oferă asistență militară.
Unii dintre aliații luați individual oferă asistență, dar NATO nu este în mod activ parte în război, în conflict.
Rusia a transmis, de asemenea, un mesaj că politica NATO a ușilor deschise este de vină pentru ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, când de fapt cea a Alianței este una defensivă. NATO nu forțează țările să se alăture alianței, nu le presează, dar are o politică care permite țărilor să determine singure dacă doresc sau nu să se alăture Alianței NATO sau oricărei alte organizații. Deci credem în acele decizii suverane.
Un mesaj pentru România
„Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit este modul în care România a tratat refugiații și primirea călduroasă pe care aceștia i-au oferit literalmente sute de mii. Cred că sunt peste un milion de refugiați care au venit prin România.”
Julianne Smith este diplomat de carieră și ocupă funcția de ambasador permanent al SUA la NATO, în mandatul președintelui Joe Biden. În cadrul vizitei în România, Smith s-a întâlnit și cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.
