Linkuri accesibilitate

China critică decizia NATO de a numi Beijingul o provocare la adresa stabilității globale


Președintele Rusiei, Vladimir Putin (stânga) și omologul său chinez, Xi Jinping (dreapta), în timpul unei vizite a liderului de la Kremlin în China. 4 februarie 2022.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin (stânga) și omologul său chinez, Xi Jinping (dreapta), în timpul unei vizite a liderului de la Kremlin în China. 4 februarie 2022.

China critică categoric NATO, după ce Alianța a numit amenințările și provocările Beijingului în noul concept strategic lansat în timpul summitului din Madrid. Oficialii chinezi au transmis că decizia NATO reprezintă o „gândire de Război Rece și de părtinire ideologică”.

În noul concept strategic al NATO, Alianța arată că abordarea „provocărilor sistemice impuse de Republica Populară Chineză la adresa securității euro-atlantice” și „aprofundarea parteneriatului strategic” dintre China și Rusia sunt printre principalele sale priorități.

„Cine contestă securitatea globală și subminează pacea mondială? Există războaie sau conflicte de-a lungul anilor în care NATO să nu fie implicată?”, a transmis, joi, misiunea diplomatică a Chinei la Uniunea Europeană.

„Așa-numitul concept strategic al NATO, încărcat cu un model de gândire de pe vremea Războiului Rece și al părtinirii ideologice, atacă și umilește în mod voit China. Ne opunem ferm [conceptului strategic, n.r.]”, se arată în comunicatul dat de oficialii chinezi din UE. „Când vine vorba de acte ce subminează interesele Chinei, vom da răspunsuri ferme și puternice.”

În ultimele luni, inclusiv înainte de începerea războiului din Ucraina, NATO și-a îndreptat atenția asupra parteneriatului China-Rusia, care a devenit din ce în ce mai practic pentru Moscova după ce Occidentul a tăiat importul de resurse energetice ale Kremlinului. În luna iunie, Rusia a devenit principalul furnizor de țiței al Chinei, rol deținut până atunci de Arabia Saudită.

Încă din 2019, statele membre NATO au început să dezbată dacă - și în ce fel - pot adopta o poziție comună față de China. Anul trecut, în luna iunie, în timpul summitului NATO de la Bruxelles, Alianța militară și-a exprimat pentru prima dată grijile cu privire la puterea tot mai mare a Beijingului.

Declarația la comun la adresa Chinei, dată de cele 30 de state NATO la finalul summitului din Bruxelles, a fost rezultatul a doi ani de consultări și negocieri între aliații NATO. Până în anul 2019, poziția NATO față de China a presupus evitarea unor astfel de afirmații.

În timpul summitului de la Madrid, șefii de stat și liderii NATO au convenit asupra pericolului impus nu doar de Rusia în Europa, ci și de China la nivel global.

„La acest summit ne-am adunat pentru a ne confrunta atât cu amenințările directe venite din partea Rusiei la adresa Europei, cât și cu provocările sistemice ale China la adresa ordinii mondiale”, a transmis Biden joi, în timpul conferinței sale de presă.

Președintele american a adus în discuție intenția Statelor Unite și a aliaților săi G7 de a crea un plan similar cu inițiativa „Belt and Road” a Chinei, menită să investească în infrastructura statelor în curs de dezvoltare. Biden a ținut să precizeze că față de investițiile statului chinez, cele promise de liderii occidentali vor fi făcute în mod transparent și la standarde de înaltă calitate.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a punctat, de asemenea, că Beijingul trebuie să înceteze amenințările la adresa Taiwanului și să nu creeze o situație periculoasă, întrucât orice se întâmplă în zona Asiei contează pentru NATO.

Conceptul strategic al NATO afirmă, însă, că Federația Rusă rămâne pericolul cel mai mare la adresa securității și păcii din regiunea euro-atlantică. În acest sens, Alianța va „continua să răspundă amenințărilor și acțiunilor ostile ale Rusiei într-un fel unit și responsabil.”

Unii experți au cerut ca NATO să înființeze un „consiliu al Chinei” pentru a coordona politicile NATO cu privire la China, însă subiectul nu a fost atins în discuțiile din această săptămână de la Madrid. Potrivit mai multor surse din ultimele zile, Franța și Germania s-au opus descrierii Chinei drept „o amenințare”, întrucât o asemenea afirmație ar putea pune în pericol interesele Uniunii Europene în ceea ce privește comerțul și tehnologia cu Beijingul.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG