Linkuri accesibilitate

Analiză | Ce le lipsește grupurilor de luptă NATO și americane în România


Militari americani participă la exercițiul multinațional Justice Eagle 22.1, la poligonul militar Smârdan, România, joi, 10 martie 2022. Aproximativ 900 de militari români și americani s-au antrenat în comun în cadrul exercițiului militar.

NATO și-a regândit prioritățile în urma războiului declanșat de Rusia în Ucraina și întărește apărarea în țările din flancul estic, inclusiv România. Aceasta va primi numeroase forțe suplimentare, care au nevoie însă de sprijin logistic și de infrastructură. Va reuși România să le livreze?

Statele Unite au promis detașarea unei brigăzi de luptă Stryker din Germania în România, dar și creșterea efectivelor militare americane din țară cu până la 5.000 de militari americani (soldați și personal).

Brigada de luptă – fie că va fi vorba de companie militară, batalion sau alte tipuri de unități militare – își va avea cartierul general în România și va fi dislocată sub formă rotațională.

Într-o conferință de presă de la Casa Albă, secretarul adjunct al Apărării, Celeste Wallander, a transmis, însă, că numărul soldaților din cadrul brigăzii de luptă americane nu este încă stabilit. Departamentul Apărării al Statelor Unite a transmis că brigada de luptă din România va menține, de asemenea, capacitatea de a desfășura elemente subordonate ei pe întreg teritoriul flancului său estic.

Potrivit unei fișe de informații intitulată „Contribuțiile Statelor Unite în domeniul apărării din Europa” și pregătită tot de Departamentul Apărării, brigada americană trimisă în România are drept scop completarea celorlalte brigăzi de luptă staționate în Europa.

„Legat de echipa de luptă a brigăzii desfășurate în România: aceasta este o contribuția bilaterală a SUA. Ea nu înlocuiește grupul de luptă NATO din România, trimis de Franța”, a punctat Wallander în timpul conferinței de presă.

Grupul de luptă NATO se află în prezent la baza Cincu din județul Brașov, unde sunt desfășurați aproximativ 1.170 de militari, cu posibilitatea suplimentării trupelor cu aproximativ 1.000 de militari francezi.

Un grup de soldați francezi staționați la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, înainte de vizita președintelui Franței în România, 14 iunie 2022.
Un grup de soldați francezi staționați la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, înainte de vizita președintelui Franței în România, 14 iunie 2022.

Florin Jipa, de la Monitorul Apărării și Securității, a explicat pentru Europa Liberă că România va avea, în final, patru grupuri de luptă: trei americane (staționate la baza militară de la Mihail Kogălniceanu) și unul NATO (staționat la Cincu), format din soldați francezi, belgieni, polonezi și americani.

Dintre cei 5.000 de militari despre care SUA anunță că vor avea cartierul general în România, 3.000 sunt soldați, iar alți 2.000 membri ai personalului militar. Statele Unite nu precizează despre ce fel de membri ai personalului militar este vorba.

„Nu pot să îmi dau seama la ce au vrut să se refere prin cei 2.000 de angajați militari, cred că e vorba de perioade în care acești 2.000 vor veni aici doar pentru exerciții. Deci 3.000 vor fi staționați aici pentru o perioadă de 9 luni, în timp ce ceilalți 2.000 vor veni doar pentru diferite exerciții”, e de părere Florin Jipa.

Grupurile de luptă și infrastructura din România

Sprijinirea grupurilor de luptă depinde de o infrastructură capabilă să preia nu doar soldați, ci și întregul echipament militar ce va călători prin România.

În Dobrogea, situația din jurul bazei militare de la Mihail Kogălniceanu permite ca transportul de resurse militare să se efectueze în condiții optime, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

„Infrastructura din Dobrogea e foarte bine pusă la punct. Avem calea ferată București-Constanța, portul, autostrada, deplasarea resurselor militare se realizează în condiții bune pe direcția asta”, a explicat Bălăceanu pentru Europa Liberă România.

El spune, însă, că principala problemă în strămutarea soldaților și echipamentului NATO o reprezintă căile ferate la nivel național. Unul din jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) presupune chiar adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, ce ar permite reînnoirea (înlocuirea componentelor) sau modernizarea (refacerea integrală) căilor ferate din țară.

Soldați polonezi, în timpul unui exercițiu militar la baza militară de la Cincu, România, 28 aprilie 2022.
Soldați polonezi, în timpul unui exercițiu militar la baza militară de la Cincu, România, 28 aprilie 2022.

Florin Jipa spune, de asemenea, că legăturile rutiere între regiuni sunt atât de puține încât, în cazul unui eventual conflict militar, care ar duce la distrugerea de poduri, traficul între anumite zone ale țării ar putea fi întrerupt.

Jipa a dat exemplul celor doar 2 poduri ce leagă Dobrogea de restul țării: cel de la Giurgeni și autostrada A2, din dreptul orașului Cernavodă. Alternativa la acestea ar fi podurile de pontoane peste care să treacă vehiculele militare în caz de conflict.

„Am văzut la ruși cum au pierdut un întreg grup de luptă, într-o zi, pe un pod de pontoane fiindcă acolo se creează ambuteiaje”, adaugă expertul consultat de Europa Liberă.

Situația de la Cincu: Poligoane moderne, drum de acces care se surpă

Potrivit DefenseRomania.ro, poligonul de luptă de la baza militară Cincu a fost proiectat de echipa Leviatan Design și este de ultimă generație, soldații români și NATO putând să se antreneze pentru lupta în mediul urban.

„În zona de poligoane de tragere avem un poligon de tragere subteran, e printre cele mai moderne, cu pavilioane de antrenament. Tot pe zona de poligoane există și un poligon de antrenament urban. Cred că după Revoluție e primul astfel de proiect”, a transmis pentru DefenseRomania.ro Cătălin Podaru, directorul Leviatan Design.

Pe teren, lucrurile sunt mai complicate. După cum relata Pro TV, drumul de acces către baza militară se surpă, în timp ce podul peste care ar trebui să treacă blindatele NATO riscă să cadă sub greutatea lor.

Printre vehiculele care ar trebui să tranziteze perimetrul bazei s-ar număra inclusiv sistemul de apărare sol-aer MAMBA, ale căror rachete pot avea o rază maximă de acțiune de 100 de kilometri atunci când aeronavele inamice zboară la altitudini de peste 3 kilometri. O echipă NATO a evaluat și certificat sistemul de apărare sol-aer pe 5 iulie.

Patru concluzii după summitul NATO de la Madrid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

O problemă o reprezintă și drumurile de acces dintre baza militară de la Cincu și Moldova, zonă de pe granița NATO - drumuri cu un singur sens pe direcție și o barieră naturală, Carpații Orientali. Autostrada Unirii, menită să unească Târgul Neamț de Iași, este departe de materializare.

„Chiar la începuturile anilor ’90 erau planuri de luptă în care armata se retrăgea din Moldova și apăra trecătorile la Focșani. Acolo se ducea lupta de respingere, fiindcă zona aceea, a Iașului și Sucevei nu se putea apăra din punct de vedere geografic, cel puțin la momentul respectiv”, spune o sursă din domeniul militar.

„Dar încă o dată, fiind în NATO, toate aceste vulnerabilități sunt tăiate de pe listă, fiindcă dacă vin americanii cu 2 brigăzi de elicoptere, au rezolvat problema. Iar pe acestea le pot aduce într-o noapte din Germania și Grecia”, a continuat sursa.

NATO și rachetele înlocuiesc infrastructura proastă a României

Vulnerabilitățile armatei române și NATO din est pot fi rezolvate prin achiziționarea de sisteme antiaeriene care să garanteze protejarea spațiului aerian român.

Într-un interviu de la finalul lunii iunie pentru Europa FM, șeful Statului Major din România, Generalul Daniel Petrescu, a precizat că achiziția unor sisteme de rachete SHORAD/VSHORAD cu rază scurtă, respectiv foarte scurtă de acțiune, în valoare de peste 100 de milioane de euro a primit aprobarea prealabilă din partea Parlamentului.

Achiziția se va face prin intermediul unei licitații. România a primit în luna februarie anul trecut primele elemente ale unui sistem de rachete cu rază lungă de acțiune M-142 „High Mobility Artillery Rocket” - HIMARS.

Florin Jipa notează că rachetele cu rază scurtă de acțiune pe care Guvernul României intenționează să le cumpere ar trebui să completeze sistemul de apărare antiaerian al țării.

„Degeaba ai (sisteme antiaeriene, n.r.) Patriot și HIMARS dacă n-ai rachete antiaeriene cu bătaie mică care să le apere pe acestea”, spune Florin Jipa. „Sistemul Patriot, spre exemplu, e pentru obiective strategice. Aperi capitala, aperi centrala de la Cernavodă, dar ca să aperi un batalion, un punct de comandă, orice, ai nevoie de sisteme de apărare antiaeriană cu bătaie mică și foarte mică”, a continuat expertul consultat de Europa Liberă.

Operaționalizarea lor, spune el, ar putea dura o perioadă de timp. Procesul constă în două etape:

  • Prima etapă: primirea tehnicii militare și pregătirea echipajelor ce vor folosi sistemele antiaeriene;
  • A doua etapă: certificarea sistemului de rachete printr-un exercițiu militar.

„Ele nu sunt complicate, dacă ne uităm la ucraineni, ei le-au operaționalizat din mers, într-o săptămână sau două le-au folosit. Dar depinde de contract – ce sisteme se iau, se cumpără americane, israeliene, europene, în cât timp le primești și în cât timp operaționalizezi echipajele”, a subliniat Jipa.

Mai multe trupe NATO în Europa de Est

Ultimele mobilizări de trupe NATO ce vizează România fac parte dintr-un lung șir de garanții primite din partea Alianței că flancul său estic va fi apărat cum trebuie în caz de război.

Pentru început, și ca parte din noul concept strategic, în care flancul estic și Marea Neagră au un rol crescut, NATO a promis dublarea numărului de grupuri multinaționale de la 4 la 8, lucru ce a dus la o creștere de aproximativ 10 ori a numărului de trupe în zonă. Brigăzile de luptă, inclusiv cele promise României, vor fi echipate cu centre de comandă, care urmează să fie anunțate de NATO.

Nu în ultimul rând, aderarea Suediei și Finlandei la NATO va extinde suprafața de operațiuni a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) cu aproximativ 866.000 de kilometri pătrați.

Potrivit noului concept strategic, Rusia a devenit „principala amenințare” la adresa securității NATO.

Noul concept strategic și mobilizări de trupe marchează o întoarcere la rivalitatea și tensiunile din vremea Războiului Rece, notează experții. De vină, spune secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este Rusia, care a „renunțat la această încercare de a construi mai multă încredere, mai mult parteneriat și de a lucra mai strâns împreună”.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG