Cu toate acestea, percepția experților și a mediului de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat, se arată în Raportul pe anul 2022 privind statul de drept în România.
De asemenea, raportul exprimă îngrijorări asupra independenței presei de stat, în România, dar și în Ungaria, Grecia, Malta și Polonia.
Raportorii consideră că în România sunt probleme privind finanțarea și funcționarea Consiliului Național al Audiovizualului.
Totodată, raportul semnalează lipsa de transparență privind patronatul instituțiilor private de presă.
Eficacitatea anchetării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin continuarea anchetelor în cazurile care au fost întrerupte de câțiva ani, spune Comisia Europeană.
Cu toate acestea, competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității sale și a cercetării unor cazuri, remarcă raportul.
Pe lângă respectarea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ și recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Comisia Europeană recomandă României:
- Să se asigure că revizuirea Legilor Justiției oferă suficiente garanții pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene relevante și de avizele Comisiei de la Veneția.
- Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului.
- Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar.
- Consolidarea regulilor și mecanismelor menite să sporească guvernanța independentă și independența editorială a mass-media ca serviciu public, ținând cont de standardele europene.
- Asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege.
- Continuarea eforturilor de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.
Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept.
„Agresiunea militară rusă neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei arată că protejarea și promovarea statului de drept sunt mai importante ca niciodată. UE va rămâne credibilă numai dacă susținem statul de drept pe plan intern și dacă continuăm să consolidăm cultura statului de drept”, a declarat comisarul pentru justiție, Didier Reynders.
Raportul conține o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate în Uniunea Europeană și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021.
Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, așa cum a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii.
Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.
La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept:
- sistemele de justiție,
- cadrele anticorupție,
- pluralismul și independența presei,
- aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
Calitatea, eficiența și independența Justiției
Nivelul de percepție asupra independenței justiției în România perceput de independență judiciară în România continuă să fie mediu atât în rândul publicului larg, cât și al companiilor.
În general, 48% din populația generală și 49% dintre companii percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2022.
În Planul său de redresare și reziliență (RRP), România s-a angajat să modifice legile justiției până la 30 iunie 2023, ca parte a reformei care vizează asigurarea independenței sistemului judiciar, îmbunătățirea calității și eficienței acesteia.
Proiectele de lege au fost supuse inițial spre consultare publică în 2020 și din nou în 20219, iar unele dintre propunerile primite în acest context au fost incluse în noile proiecte de lege.
Având în vedere că aceasta este prima reformă aprofundată a legilor care guvernează sistemul judiciar din 2004, este de așteptat să aibă loc un proces de revizuire cuprinzător și transparent, spune Comisia.
- Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, dar rămân unele preocupări legate de cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor din justiție, arată raportul.
- Prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea lor în aplicare continuă să ridice preocupări cu privire la independența justiției.
- Noua Strategie de Dezvoltare a Justiției 2022-2025 și Planul de Acțiune aferent stabilesc obiective clare și un mecanism de monitorizare. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați. Au fost întreprinși unele măsuri în vederea îmbunătățirii situației resurselor umane în justiție.
- Sunt implementate mai multe proiecte pentru a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție, în special cu un nou sistem centralizat de gestionare a cazurilor. S-au întreprins unele măsuri în vederea îmbunătățirii situației resurselor umane în justiție. Mai multe proiecte sunt implementate pentru a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție, în special cu un nou sistem centralizat de gestionare a cazurilor.
Au fost operate noi portaluri online pentru depunerea actelor judecătorești la Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru publicarea jurisprudenței. - România rămâne sub supraveghere sporită de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pentru durata excesivă a procedurilor civile și penale și lipsa unei căi de atac efective în acest sens.
Cadrul anticorupție
Percepția experților și a mediului de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat.
În indicele de percepție a corupției din 2021 al Transparency International, România are scorul de 45/100 și ocupă locul 25 în Uniunea Europeană și locul 66 la nivel global.
Această percepție a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani, spune raportul Comisiei Europene.
Eurobarometrul special privind corupția arată că 72% dintre respondenți consideră corupția răspândită în țara lor (media UE 68%) și 46% dintre respondenți se simt personal afectați de corupție în viața lor de zi cu zi (media UE 24%).
În ceea ce privește afacerile, 88% dintre companii consideră că corupția este răspândită (media UE 63%) și 70% consideră că
că corupția este o problemă atunci când faci afaceri (media UE 34%).
În plus, 44% dintre respondenți consideră că există suficiente urmăriri penale reușite pentru a descuraja oamenii de la practici corupte (media UE 34%)83, în timp ce 35% dintre companii consideră că oamenii și întreprinderile prinse pentru mituirea unui înalt funcționar sunt pedepsite în mod corespunzător (media UE 29).
Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea ei efectivă ar necesita un sprijin politic hotărât, spune raportul.
În 2022, OCDE a evaluat Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 și a recunoscut pașii semnificativi pe care România i-a făcut pentru consolidarea politicilor sale anticorupție și de integritate. Cu toate acestea, a remarcat, de asemenea, că lipsa sprijinului politic pentru implementarea reformelor legislative importante a reprezentat o provocare importantă.
Competențele DNA, reduse
Eficacitatea anchetării și sancționării corupției continuă să se îmbunătățească, inclusiv prin continuarea anchetelor în cazurile care au fost întrerupte de câțiva ani.
Cu toate acestea, competențele DNA au fost reduse, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra activității sale și a cercetării unor cazuri, remarcă raportul.
Ca urmare a legii de desființare a SIIJ, DNA a pierdut competența de a cerceta cazuri de corupție în care sunt implicați judecători ai Curții Constituționale.
Mai mult, Ministerul Justiției a propus în iunie eliminarea posibilității legale pentru DNA de a urmări infracțiuni grave asimilate corupției, precum frauda și spălarea banilor, atunci când cercetările asupra acestor infracțiuni sunt separate de dosarul de corupție, în temeiul unei decizii a Curții Constituționale.
Această decizie are efect retroactiv și, în consecință, are un impact asupra acelor investigații DNA aflate în desfășurare care vor trebui reluate, cu riscul ca acestea să fie anulate din cauza termenului de prescripție.
Rămâne o provocare, pentru autorii raportului, recrutarea procurorilor în cadrul DNA, în special din cauza cerințelor legate de vechime.
În martie 2021, DNA avea o rată de ocupare a posturilor de procurori de 75%, iar în martie 2022, această rată a rămas aceeași.
Conform Planului de Redresare și Reziliență, România s-a angajat să o majoreze la 85% până la 30 iunie 2023.
Pentru a fi numiți la DNA, legea prevede în prezent că procurorii trebuie să aibă o vechime de cel puțin 10 ani.
Cerința de vechime a fost identificată ca un motiv major pentru numărul limitat de cereri pentru completarea posturilor vacante existente.
Fragmentarea cadrului juridic privind integritatea. Avertizorii de integritate, fără protecție
După cum se arată în Raportul 2021 privind statul de drept, Curtea Supremă a anulat modificările aduse legilor justiției privind integritatea și care au slăbit capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a-și desfășura activitatea.
Dintre cele două camere ale Parlamentului, Senatul încă nu a stabilit criteriile obiective în baza cărora poate fi ridicată imunitatea parlamentară.
Lipsa de motivare a deciziilor luate de Parlament în trecut și situațiile în care Parlamentul nu a permis continuarea anchetei atrage îngrijorarea Comisiei cu privire la obiectivitatea acestor decizii.
Aplicarea Codului de conduită și absența unor reguli privind lobby-ul pentru parlamentari rămân și ele o preocupare. De la adoptarea Codului de conduită pentru membrii Parlamentului în 2017, au apărut preocupări legate de neaplicarea sa iar Parlamentul nu a abordat aceste preocupări nici până în prezent, se spune în raport.
Lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate.
Ministerul Justiției a anunțat la sfârșitul anului 2020 un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, care va avea ca scop transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 și de Camera Deputaților cu amendamente în iunie 2022.
Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea șefului Parchetului European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfășurare.
România și-a asumat prin PNRR și adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a directivei privind protecția avertizorilor de integritate până la 31 martie 2022. Suntem în iulie 2022.
Îngrijorări privind funcționarea CNA
Preocupările cu privire la funcționarea și bugetul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) persistă.
România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva (UE) 2018/1808 (AVMSD), iar acest lucru a întârziat schimbări importante necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-media.
La un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea de reglementare nu are încă președinte.
În acest context, atribuțiile președintelui au fost preluate de vicepreședinte.
Absența unui președinte nu a blocat funcționarea CNA, dar restricțiile bugetare ale acesteia rămân o preocupare, în special privind fondurile necesare pentru îmbunătățirea sistemelor informatice, spune raportul.
Transparența proprietății mass-media continuă să fie incompletă
În condițiile legii, CNA trebuie să asigure transparența organizării, funcționării și finanțării mass-media din sectorul audiovizual.
Informațiile despre proprietatea media audiovizuală sunt disponibile în registrul societății și unele dintre aceste date sunt publicate și în raportul anual de activitate, deși aceste informații nu sunt întotdeauna complete.
Companiile media care nu operează în domeniul audiovizual sunt supuse doar cerințelor (mai puțin extinse) pe care trebuie să le respecte orice altă companie din România.
Aceștia trebuie să comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului informații despre structurile de proprietate, inclusiv acționarii.
Totuși, este încă posibil ca o companie media să fie deținută de o altă companie, deținută la rândul său de o entitate înregistrată în străinătate, se spune în raport.
Mai mult, informațiile despre structura de proprietate a companiilor media nu sunt accesibile public fără un proces prealabil de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului și plata unei taxe.
Lipsa de transparență privind promovarea actorilor politici în campania electorală
Nu există suficientă transparență nici în ceea ce privește alegerile, spune raportul.
Deși concurenții politici au acces garantat și echitabil la timpul de antenă pe mass-media audiovizuală în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice clar distincția dintre diferitele tipuri de conținut produse în timpul campaniilor - în special între propriul conținut editorial și timpul de antenă cumpărat de partide - și pentru a semnala cine plătește pentru conținut.
În plus, nu există suficientă transparență cu privire la cât au plătit diversele părți către ce canale și pentru ce conținut.
Încercările jurnaliştilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conţinut politic s-au confruntat cu rezistenţă din partea unor partide politice.
CNA este competentă să monitorizeze conținutul care este difuzat.
Presa de stat nu stimulează independența și nu ia în considerare obiectivele de performanță
Un proiect de lege pentru reformarea legii companiilor publice de radiodifuziune și radio este în discuție la parlament, pentru o conducere mai independentă și mai profesionalizată.
Mecanismul de numire și mai ales de revocare a Consiliului de Administrație al radiodifuzorului public este considerat politizat, întrucât Parlamentul trebuie doar să-și respingă raportul de activitate pe anul precedent pentru a demite Consiliul și președinții fără nicio discuție asupra obiectivelor de performanță.
Rapoartele anuale pentru anii 2017-2019 au fost respinse în mai 2021, declanșând demiterea consiliilor de conducere ale companiei de radio și radiodifuziune.
În 2021, funcția de Președinte al Consiliului de Administrație a fost împărțită în două, una pentru radio (SRR) și alta pentru companiile de televiziune (SRTv), deși probabil că această soluție nu abordează problema actuală, și anume că „designul instituțional al mass-media de stat nu stimulează independența și nu ia în considerare obiectivele de performanță, spune Comisia.”
Neliniști privind implementarea cadrului legal de acces la informația publică
Un proiect de lege menit să actualizeze legea libertății de informare (Legea 544/2001) nu a fost aprobat în 2021 și rămâne pe rol la Camera Deputaților.
Dacă va fi aprobată, legea ar obliga, printre altele, instituțiile publice să furnizeze informații de interes public într-un format deschis (lizibil automat), să creeze un registru accesibil public al cererilor de informații primite și să clarifice ce instituții și organizații sunt obligate să răspundă solicitărilor.
„Răspunsul insuficient și inconsecvent al autorităților la solicitările privind libertatea de informare reprezintă o problemă continuă, inclusiv cu privire la deciziile urgente luate cu privire, de exemplu, pandemia COVID-19 sau criza refugiaților ucraineni. Legile privind protecția datelor sau cererile de transfer de informații către diferite instituții sunt adesea invocate pentru a refuza divulgarea
informarea de interes public”, remarcă Comisia.
Violența și hărțuirea jurnaliștilor, în creștere
Situația privind amenințările, cazurile de hărțuire și violență împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut, spune raportul Comisiei Europene.
În septembrie 2021, doi jurnalişti şi un activist de mediu au fost atacaţi în timp ce filmau un documentar despre defrişările ilegale.
Toate filmările lor au fost șterse, iar echipamentul a fost distrus de atacatori.
În timp ce prim-ministrul de atunci a condamnat acest atac și a fost declanșată o anchetă, o petiție publică prin care se solicita Procurorului General să preia ancheta nu a fost acceptată.
În septembrie 2021, două jurnaliste au fost atacate la un congres al Partidului Național Liberal de membri de partid.
Consiliul Europei are două alerte active privind intimidarea jurnaliştilor din România.
Unul dintre aceste cazuri a determinat zece organizații europene și internaționale pentru libertatea presei și libertatea de exprimare să trimită o scrisoare deschisă autorităților române prin care solicită investigații rapide și independente, invocând un fundal de presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și lucrătorilor mass-media din România, venite din partea politicienilor, procurorilor, polițiștilor și ofițerilor militari.
„Nu există garanții specifice sau mecanisme de cooperare între diferitele părți interesate pentru a proteja jurnaliștii de acest tip de atacuri”, remarcă Comisia.
Principalele constatări și recomandări către statele UE
Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.
Raportul analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Reformele în domeniul justiției - Au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au inițiat reforme importante pentru a consolida independența sistemului judiciar, cum ar fi reforme privind componența și competențele consiliilor magistraturii, îmbunătățirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală.
Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiție și facilitarea accesului la justiție.
În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar.
În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță.
În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.
Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.
Cadrele anticorupție - UE rămâne una dintre regiunile cel mai puțin corupte din lume, spune raportul.
Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupție noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente.
Mai multe state membre și-au aliniat cadrele existente la standardele internaționale anticorupție și la legislația UE.
Majoritatea statelor membre dispun de o legislație extinsă care oferă sistemului de justiție penală instrumentele necesare pentru combaterea corupției.
Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.
Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii UE.
Eurobarometrul din 2022 privind corupția arată, de exemplu, că 68 % din respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor.
În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunțării unei hotărâri judecătorești, în special în cazurile la nivel înalt.
Funcționarii publici din toate statele membre trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.
În ceea ce privește cadrele anticorupție, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby și conflictele de interese, precum și cu privire la asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.
Libertatea și pluralismul presei - Atât pandemia de Covid, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esențial al jurnaliștilor în verificarea faptelor și informarea cetățenilor, se spune în raport
Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, pe baza inițiativelor recente ale Comisiei.
De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăți transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media.
Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și obstacolele legate de accesul la documentele publice – acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport ce necesită atenție.
Pentru prima dată, raportul analizează și serviciile publice de presă, recunoscând rolul special al acestora pentru societate și democrație.
Sunt necesare garanții pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene.
Mecanisme instituționale de control și echilibru - Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor lor legislative – o tendință observată în rapoartele din 2020 și 2021 privind statul de drept.
Curțile Constituționale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control și echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgență, precum și în alte domenii, cum ar fi alegerile.
Statutul instituțiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituții de tip Avocatul Poporului) și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societății civile și de susținere a acesteia.
Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanțare, discursuri negative și restricții în ceea ce privește spațiul lor de operare.
Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Raportul analizează, de asemenea, reacțiile sistemelor de control și echilibru ale statelor membre față de utilizarea programelor spyware. Deși legată de securitatea națională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem național de control și echilibru.
Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părților interesate în procesul legislativ, la înființarea și funcționarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului acreditate și la asigurarea unui cadru operațional deschis pentru societatea civilă.
