Războiul din Ucraina | Soldații ruși au primit ordin să „intensifice acțiunile”. Țările G20 nu au ajuns la un acord în legătură cu invazia

Miniștrii de finanțe din țările G20 pleacă de la discuții divizați în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina, dar că au ajuns la un „consens puternic” privind securitatea alimentară globală în timpul discuțiilor de două zile din Indonezia, transmite Reuters.

Cu toate acestea, nu au reușit să emită un comunicat oficial cu privire la modul în care trebuie abordată invazia Rusiei în Ucraina, din cauza dezacordurilor.

Țările occidentale au aplicat sancțiuni stricte împotriva Rusiei, însă alte națiuni din G20, inclusiv China, India și Africa de Sud, au avut un răspuns „mai discret”, menționează Reuters.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că divergențele au împiedicat miniștrii de finanțe și bancherii centrali să emită un comunicat oficial, dar că grupul a ajuns la un „consens puternic” cu privire la necesitatea de a aborda o criză tot mai gravă a securității alimentare.

„Acesta este un moment dificil, deoarece Rusia face parte din G20 și nu este de acord cu noi ceilalți cu privire la modul în care trebuie caracterizat războiul”, a declarat Yellen.

Ministrul de finanțe al Rusiei a participat la reuniune prin videoconferință, în timp ce adjunctul său a a fost prezent la fața locului.

De asemenea, ministrul de finanțe al Ucrainei a luat cuvântul prin internet în cadrul sesiunii, unde a cerut „sancțiuni specifice mai severe”.

Ministrul de finanțe din Indonezia, Sri Mulyani Indrawati, a declarat că prezidarea unui G20 fracturat a fost „destul de copleșitor” din cauza războiului din Ucraina.

Ministrul de finanțe indonezian a mai declarat că majoritatea subiectelor au fost agreate de toți membrii, cu excepția unor declarații particulare despre războiul din Ucraina. Ea a descris acest lucru ca fiind „cel mai bun rezultat” pe care grupul l-ar fi putut obține la această reuniune.

Țara gazdă va emite în schimb o declarație a președintelui.

Politologul Robert D. Kaplan scrie într-un editorial publicat sâmbătă de Bloomberg că România se teme de Putin, dar și Putin ar trebui să se teamă de România.

„Românii și moldovenii au o graniță lungă cu Ucraina și pun la îndoială angajamentul Occidentului în cazul în care trupele rusești se îndreaptă spre ei”, adaugă el.

Kaplan a rememorat experiența vizitei la Târgoviște, din 1984, și cea de acum două săptămâni, remarcând schimbările din cele patru decenii.

Amintind de executarea soților Ceaușescu în acest oraș, politologul spune că „la fel ca Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, a pornit într-o călătorie extremă și riscantă, al cărei final nu poate fi intuit”, dar că „există încă o lecție pentru Putin în căderea lui Ceaușescu”.

O rachetă rusă a lovit peste noapte orașul Ciuhuiv din nord-estul Ucrainei, în regiunea Harkov, ucigând trei persoane, inclusiv o femeie de 70 de ani, și rănind alte trei, a declarat sâmbătă guvernatorul regional, potrivit Reuters.

Lovitura a avariat o clădire rezidențială cu două etaje, o școală și un magazin, iar salvatorii cercetau dărâmăturile, au declarat guvernatorul Oleh Sinehubov.

Un oficial al poliției regionale a declarat că Rusia a tras patru rachete asupra orașului din apropierea orașului Belgorod, situat în vestul țării, în jurul orei locale 03:30.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că va restaura cele peste 2.000 de grădinițe, școli și universități distruse de atacurile rusești din Ucraina.

„Și, cel mai important, ne vom păstra umanitatea și civilizația. Dar societatea rusă cu atât de mulți criminali și călăi va rămâne schilodită pentru generații întregi”, a spus el, într-o postare pe Facebook.