Două atacuri posibil homofobe au fost raportate în urma sărbătorii anuale pro-LGBTQIA+ Christopher Street Day din Berlin, care a avut loc sâmbătă, scrie AP. Parlamentul federal al Germaniei a arborat în acea zi, pentru prima dată, steagul curcubeu, notează Deutsche Welle (DW), iar primarul Berlinului a deplâns într-o declarație că minoritățile sexuale sunt încă discriminate.
În schimb, în Ungaria tocmai autoritățile sunt cele acuzate că promovează politici și atitudini homofobe. Totuși, tot sâmbătă, 23 iulie, mii de maghiari au participat la marșul anual „Pride” de la Budapesta, promițând să continue lupta împotriva politicilor guvernamentale privind drepturile LGBTQIA+, pentru care Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE, scrie Reuters.
Suntem bolnavi de frici imaginare hrănite deliberat de strategiile autocrațiilor de la Moscova și Budapesta.Florin Buhuceanu
„Comunitatea LGBTQIA+ este mai vizibilă, vedem o creștere foarte mare de la an la an. Se vede o creștere a acceptării sociale și a mișcării LGBTQIA+ în general, dar pe de altă parte apar inițiative legislative, discursuri care încurajează homofobia și violența împotriva persoanelor LGBTQIA+”, declară pentru Europa Liberă coordonatorul de proiecte la asociația Accept, Luca Istodor.
„Tatăl este un bărbat, mama este o femeie, lăsați-ne copiii în pace”, a spus, sâmbătă, în România, premierul Ungariei, Viktor Orbán, respingând ceea ce numește „prostiile occidentale” în jurul politicilor de gen.
„Suntem bolnavi de conspirativită și de frici imaginare hrănite deliberat de strategiile autocrațiilor de la Moscova și Budapesta. Partidele noastre politice, cu puține excepții, sunt populate de activiști după chipul și asemănarea lui Viktor Orbán. Sunt doar ceva mai ipocriți și foarte preocupați de a nu fi decuplați de la finanțările europene de care România poate beneficia din plin”, a declarat Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice și director advocacy al asociației ACCEPT, pentru Europa Liberă.
„Este clar că există un spill over, o influență a acestor politici regionale care vine din partea unor lideri autoritari ce încearcă să mute atenția poporului de la problemele reale din viața de zi cu zi. Toți acești lideri autoritari încearcă să își prelungească viața la putere folosind comunitatea LGBTQIA+ ca un țap ispășitor”, spune și directorul executiv al asociației Accept, Teodora Ion-Rotaru.
Iar în România, inițiativele legislative homofobe din Parlamentul României validează discursul instigator la ură și marginalizarea comunității LGBTQIA+, spune Luca Istodor.
„E important să rămânem cu toții vigilenți și în solidaritate pentru ca România să nu urmeze exemplul Ungariei care ne arată cât de ușor putem regresa chiar fiind în interiorul Uniunii Europene”, adaugă Florin Buhuceanu.
Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria din cauza unei legi adoptate anul trecut pentru a limita predarea homosexualității și a problemelor legate de transsexualitate în școli, cea mai recentă măsură anti-LGBTQIA+ adoptată de guvernul premierului Viktor Orbán.
Ce înseamnă LGBTQIA+?
LGBTQIA+ înseamnă Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender, Questioning sau Queer, Intersex, Asexual. Ce zice semnul plus? Acest simbol este folosit pentru a-i reprezenta pe cei care nu se identifică cu una dintre literele din acronim (de exemplu, cei care se identifică ca pansexual sau ca fiind de gen fluid). Dar acestea nu sunt singurele litere și termeni utilizați. De fapt, abrevierea este în continuă evoluție.
„Din fericire românii nu au mușcat momeala asta când a fost referendumul din 2018”, spune Teodora rugând cetățenii români să se informeze constant și să nu se lase manipulați de politici anti-LGBTQIA+.
E important să rămânem cu toții vigilenți și în solidaritate pentru ca România să nu urmeze exemplul Ungariei care ne arată cât de ușor putem regresa chiar fiind în interiorul Uniunii Europene.Florin Buhuceanu
„Din nefericire autoritățile statului, aceste medii care sunt poate mai conservatoare decât populația, nu înțeleg și refuză să accepte că societatea s-a schimbat”, mai spune Teodora, referindu-se și la România.
Pride în România
„Anul acesta au fost 4 Pride-uri în România: București, Cluj, Iași și Timișoara. Dacă nu am fi avut protecție, sigur s-ar fi petrecut incidente, deoarece contra-manifestații au existat. Oamenii sunt sfătuiți mereu să meargă și să plece de la marș în grupuri, să nu aibă semne distinctive care îi pot face o țintă”, a declarat președintele asociației Rise OUT, Cosmin Grădinariu, pentru Europa Liberă.
În urmă cu o lună, și marșul din Iași a fost afectat de un atac homofob. Protestatari conservatori și religioși au aruncat cu ouă și fumigene în participanții la parada Pride, potrivit Ziarul de la Iași.
La paradă, organizată de Rise OUT pentru a doua oară, sute de persoane au mărșăluit spre centrul orașului, în timp ce au fost atacate de un grup de zeci de persoane, majoritatea îmbrăcate în tricouri albe și purtând simboluri religioase.
Protestatarii anti-Pride au scandat „Iașiul nu este Sodoma” și au atacat apoi participanții la marșul Pride aruncând cu ouă și declanșând rachete de semnalizare, adaugă jurnaliștii locali.
„România trăiește cu niște impresii care vin dinspre niște stereotipuri acordate persoanelor LGBTQIA+. Ce putem face este să combatem aceste stereotipuri, să fim cât mai vizibili în continuare și să ne spunem poveștile și trăirile”, a spus Cosmin Grădinariu.
„Oamenii sunt foarte polarizați pe aceste subiecte”, adaugă Teodora Ion-Rotaru.
La marșul anual din București de anul acesta, unde au participat aproximativ 15.000 de oameni, nu au fost raportate incidente, au spus reprezentanții Accept.
„Diferența este enormă. Prin 2014 erau undeva la 2000 de oameni. Sigur, era un eveniment pașnic, iar autoritățile Bucureștiului insistau să mergem în acele zone ale orașului unde eram ușor de protejat. Acum, opt ani mai târziu, avem tot Bucureștiul la dispoziție pentru 15.000 de oameni. Sunt tot mai mulți oameni care vin cu voie bună. Exista multă susținere și implicare”, arată Teodora.
Suntem evenimentul civic care aducem cea mai mare participare anuală în România. Mai avem mult de tras impreună.Teodora Ion-Rotaru
„Cele mai mari incidente pe parcursul timpului care au avut loc au fost mai degrabă în stații de metrou, tramvai când persoana este urmărită atunci când are un steag curcubeu sau poarta o anumită ținută.”
„Am avut concerte, spectacole, activități și discuții în aer liber. Evenimentul a fost păzit de jandarmi, dar accesul a fost liber și nu a avut loc niciun incident major. Lucru care, din nou, acum câțiva ani nu ar fi fost posibil”, a adăugat Luca Istodor.
Infracțiuni instigate de ură
Europa Liberă a vorbit cu membri ai Asociației ACCEPT despre factorii care duc la discriminarea și violența față de comunitatea LGBTQIA+ din România.
A cunoaște persoana din fața ta este un pas înainte pentru a combate uraCosmin Grădinariu
„Foarte periculos este discursul instigatoriu la ură care se petrece în jurul Pride-ului. De exemplu, în acest an, mai mulți jurnaliști de la diverse publicații au hărțuit participanți la marș destul de agresiv, băgându-le camera în față, bătându-și joc de ei, întrebându-i dacă sunt minori”, a povestit Teodora.
Asociațiile atrag atenția că dincolo de ezitările autorităților în a promova drepturile comunității, există numeroase atitudini individuale care încurajează discriminarea persoanelor LGBTQIA+ în România. Un exemplu dat de directoarea Accept este cel al proprietarul clubului de fotbal FCSB, George Becali: „După marș iese cu o cruce și niște preoți, icoane și merge pe calea Victoriei după noi să 'facă curat'”, explică Teodora.
„Pentru unii oameni este un mesaj foarte puternic, care poate oricând să scape de sub control. Acestea sunt infracțiuni care încurajează marginalizarea și stigmatizarea comunității LGBTQIA+.”
Modul în care ne raportăm unii la alții indică gradul de sănătate al societății românești per ansamblu. Modul în care suntem tratați este și un test al democrațieiFlorin Buhuceanu
„Discriminarea persoanelor LGBTQIA+ începe adesea de la percepții induse constant în spațiul public care ne înfățișează ca pe un dușman al societății. Sunt numeroase discursurile unor politicieni și lideri de opinie care continuă demonizarea noastră prin asocierea cu infracțiunile sexuale sau cu atacurile îndreptate împotriva valorilor familiei ori a celor morale”, a declarat Florin Buhuceanu.
„Măsurătorile de sondare a opiniei publice realizate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării indică valori încă foarte ridicate ale homofobiei. Studiul din 2018, care măsoară scala distanței sociale, arată că suntem considerați pe mai departe indezirabili (74%), alături de romi (72%), ori acesta este fundamentul oricărui tip de discriminare. Avem mult de recuperat aici!”, a mai spus Florin.
Teodora Ion-Rotaru adăugă că „rata de raportare a infracțiunilor instigate de ură în Romania e cea mai mică din Europa pentru că oamenii nu au încredere în autorități că vor rezolva problema”.
„Împărțim cu Polonia prima poziție din Uniunea Europeană în ceea ce privește violența motivată de homofobie și transfobie, în condițiile în care autoritățile nu aplică legislația existentă pentru a pedepsi agresorii”, a adăugat Florin Buhuceanu.
Asociația Accept a realizat mai multe studii asupra persoanelor trans din România constatând că mai mult de jumătate din participanți au declarat că au avut tentative sau gânduri suicidale pe parcursul ultimilor 5 ani. „Este ceva care depășește cu mult populația generală și arată tensiunea și o neacceptare în care trăiesc oamenii”.
Parlamentul român „contribuie la ură”
Luca Istodor spune că inițiativele legislative homofobe din Parlamentul României validează discursul instigator la ură și marginalizarea comunității LGBTQIA+.
„Cea mai recentă [inițiativă]este un amendament la adresa educației, care vrea să interzică orice mențiune despre comunitatea LGBTQIA+ către minori. Sigur că nu se poate controla dacă majoritatea informațiilor ajung la adulți sau la minori, deci, practic, ar afecta în general orice mențiune despre comunitatea LGBTQIA+ în societate, în media, la televizor. Inițiative de acest gen creează o validare la nivel foarte înalt, la nivel politic. Este foarte periculos ca astfel de inițiative să apară. Aceasta este a doua, după ce în 2020 a apărut o inițiativă care voia să interzică orice mențiune în sistemul de educație despre gen și identitatea de gen”, a declarat Luca.
„Violența nu poate descrește în condițiile în care există zero strategii guvernamentale pentru a preveni și a combate ura motivată de homofobie și transfobie și o lipsă endemică de investiție în educație pentru schimbarea mentalităților”, a declarat Florin Buhuceanu.
„Parlamentul, prin toți actorii săi, permite și încurajează tipul acesta de dialog nociv și nu are măsuri proactive de combatere a discriminării și descurajării agresiunilor față de comunitatea LGBTQIA+, mai ales față de cei mai tineri membri”, a adăugat Teodora.
Legislațiile din parlament nu sunt reprezentative pentru poporul românTeodora Ion-Rotaru
Asociația Accept a efectuat sondaje care arată cum gândește populația generală despre comunitatea LGBTQIA+. Acestea au arătat că peste 60% dintre români consideră că persoanele merită aceleași drepturi.
Moduri de a combate ura
„Cea mai puternică armă este, de fapt, asumarea, vizibilitatea și viața reală a oamenilor din comunitate. Ei sunt, de fapt, cei care au schimbat în timp percepția publică, inclusiv cu sprijinul nostru. Cel mai puternic lucru este adevărul pe care oamenii și-l trăiesc în fiecare zi. Faptul că ei sunt în situația să facă acest micro coming out de fiecare dată când interacționează cu prietenii, familia, colegi de serviciu, schimbă societatea”, a adăugat directoarea executiva Accept. „Curajul lor este cel care schimbă lucrurile.”
„Pragmatic, România are o serie de obligații provenite din cazuri câștigate la Curtea Europeană de Justiție și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acele decizii nu sunt recomandări adresate statului: ele trebuie puse în aplicare”, explică Florin.
Acesta mai atrage atenția asupra rolului societății civile de a ne asigura că „toate obligațiile asumate de stat sunt executate”.
„Noi încercăm să acționăm pe diferite paliere: educație, informare, vizibilitate, marșuri precum Pride, proteste împotriva propunerii legislative inițiate de parlamentarii UDMR, organizare de acțiuni, întâlniri și conferințe”, a spus coordonatorul de proiecte de la asociația Accept, Luca Istodor.
Directoarea ACCEPT atrage atenția asupra sentimentului de rușine față de subiectele care au legătură cu sexul, orientarea sexuală, căutarea de sine și de gen prezent în România. „Într-o societate ca România toate lucrurile astea au o încărcătură îngrozitoare pentru că oamenii nu au discutat niciodată liber despre acest subiect.”
Este vorba de oameni, nu de propagandă sau ideologie.Luca Istodor
Ca soluție, Teodora explică că „primul pas este să scăpăm de această mare rușine în a discuta onest despre viața personală care rămâne un teritoriu tabu indiferent de educație sau de contextul în care oamenii discută. Asta nu însoțește numai stigmatizarea persoanelor LGBTQIA+, dar și capacitatea României să abordeze violența domestică sau abuzurile sexuale, inclusiv cele asupra minorilor.”
Florin Buhuceanu face apel la autoritățile din România să adopte „o strategie națională de drepturile omului pentru a contracara eficient tentativele constante de restrângere a drepturilor și libertăților.”
Cazul din Germania
Incidentele din ziua Christopher Street Day, din Berlin ,au avut loc la sfârșitul unei zile în care sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a susține drepturile LGBTQIA+ în tot orașul.
De ce „Christopher Street Day”?
În multe orașe germane, Pride este cunoscută și sub numele de Christopher Street Day sau, pe scurt, CSD. Christopher Street este locul din New York unde se află Stonewall Inn. Aici, în primele ore ale zilei de 28 iulie 1969, poliția a condus o razie brutală în interiorul celebrului bar gay. Demonstrațiile violente care au urmat din partea homosexualilor și lesbienelor din New York împotriva forței excesive folosite de poliție au devenit cunoscute sub numele de Revoltele de la Stonewall.
Conform estimărilor finale ale poliției germane, numărul total al participanților s-a ridicat la 350.000, după ce și-a revizuit estimarea inițială de 150.000. Tema paradei din 2022 a fost „Uniți în dragoste - împotriva urii, războiului și discriminării”.
Primarul general al Berlinului, Franziska Giffey, a deplâns într-o declarație pentru DW că minoritățile sexuale sunt încă discriminate: „Chiar și astăzi, persoanele care aparțin comunității LGBTQIA+ sunt excluse și chiar atacate fizic. /.../ Prin urmare, trebuie să luăm o poziție categorică împotriva urii și a excluderii”.
Discriminarea și violența din Statele Unite, Turcia și Norvegia
În ultimele două luni, cel puțin 11 evenimente LGBTQIA+ Pride din Statele Unite au fost perturbate de protestatari de dreapta sau au fost amânate din cauza amenințărilor cu acte de violență, potrivit unui studiu realizat de TIME și de grupul de monitorizare a presei progresiste Media Matters.
În timp ce mii de orașe din Statele Unite au organizat în această lună evenimente Pride fără incidente, mulți susținători spun că anul acesta se simte diferit.
Jonathan Hamilt, directorul executiv al Drag Queen Story Hour, spune pentru TIME că amenințările pe care le-a primit organizația, inclusiv o amenințare cu bombă, care i-a forțat pe organizatori să anuleze un eveniment, au crescut și sunt „din ce în ce mai înfricoșătoare și mai reale”.
Și poliția turcă a atacat și arestat peste 200 de persoane la marșul Pride din Istanbul din 26 iunie 2022, într-o amplă manifestare de violență și discriminare împotriva activiștilor LGBTQIA+, a declarat Human Rights Watch. De asemenea, autoritățile au arestat jurnaliști care au relatat despre eveniment.
34 dintre cei arestați erau tineri sub 18 ani, potrivit Kaos GL, un grup turc pentru drepturile LGBTQIA+.
Oficialii locali au interzis marșul, invocând probleme de securitate și necesitatea de a menține ordinea publică. Istanbul Pride, care la apogeul său din 2014 a găzduit peste 100.000 de participanți, a fost interzis din 2015, potrivit Human Rights Watch.
În ciuda interdicțiilor și a unui istoric de șapte ani de violențe ale poliției anti-LGBTQIA+, activiștii LGBTQIA+ au ieșit în stradă în semn de protest și pentru a comemora cea de-a 30-a ediție a Istanbul Pride.
Parada Pride din Norvegia a fost anulată după ce două persoane au fost ucise și peste 20 rănite în împușcăturile dintr-un club de noapte gay, la începutul verii.
În timp ce motivul nu a fost clar, organizatorii Oslo Pride au anulat parada. Una dintre împușcături a avut loc în fața London Pub, un bar popular în rândul comunității LGBTQIA+ din oraș, cu doar câteva ore înainte de începerea paradei, scria France24.
